Treceți la conținutul principal

Sabin Manuilă, Despre pericolul decadenței neamului românesc. 1941 Buletin Eugenic şi Biopolitic

 1941 Buletin Eugenic şi Biopolitic

Valori naționale  nu pot creea decât Românii de sânge. De progresul lor biologic depinde înflorirea sau decadența neamului românesc. 

«În vremurile istorice pe care le trăim, mai presus de orice trebuie să fie preocuparea noastră pentru sporirea, perfecționarea şi înflorirea rasei. Măsurile luate trebuie să fie energice şi fulgerătoare.Stânjenirea disgenicilor, a indezirabililor trebuie să meargă, până la completa lor sterilizare. Iar elementele de valoare trebuie să se convingă, că succesul lor in vieaţă nu este stânjenit de existenţa copiilor. O naţiune conştientă nu va admite, ca elementele sănătoase şi valoroase să se eschiveze dela datoria cea mai sfântă de a garanta viitorul şi însăşi vieaţa neamului.[]

Valori sociale ne pot creea şi străinii şi minoritarii. Valori naţionale, nu pot creea decât Românii de sânge. De progresul lor biologic depinde înflorirea sau decadența neamului românesc.

Trebue să subliniem cu stăruinţă efectul dezastruos ce-1 produce plecarea elementelor superioare dela sate şi oraşe, asupra menţinerii calităţilor biologice a rezervorului de energie umană a ţării noastre.

Se ştie, că populația orașelor nu se sporește, ci dispare complet în trei cel mult patru generaţii. Totuşi, oraşele cresc necontenit, graţie afluxului de săteni dela sate la oraşe. Intelectualii oraşelor se sting foarte repede. Stingerea se datoreşte căsătoriilor sterile sau celibatului. Locul intelectualilor cari dispar, este ocupat de copiii ţăranilor trimişi la şcoală. Adică de copiii ţăranilor fruntaşi, cari arată aptitudini intelectuale. Adică copiii de valoare superioară a satelor. In fiecare generaţie un însemnat număr de copii de valoare pleacă dela sate spre şcolile din oraşe. Trebue însă să ţinem seamă de legile fundamentale ale biologiei umane. Ele ne arată că populaţia în toate timpurile, s'a împărţit în trei grupe distincte. Primul este cel compus din un foarte mic procent de elemente superioare, al doilea constitue marea masă de oameni mijlocii şi în fine al treilea grup este constituit din un procent relativ mic de defectivi sau inferiori. Dacă oraşele pompează mereu din rezervorul rural de populaţie elementele valoroase, acest rezervor de populaţie riscă să se epuizeze. Rezultatul extragerii elementelor superioare din mediul rural este reducerea necontenită a numărului ţăranilor de elită, degradându-se prin aceasta calitatea biologică a ţărănimii, româneşti.[]

Nu putem găsi alt remediu, decât împiedicarea intelectualilor dela oraşe, de a dispărea fără urmaşi. Celibatul trebue combătut cu energie şi fără menajamente. Tot aşa şi căsătoriile sterile. Statul, care îndeplineşte sarcina de censor al condiţiunilor de desvoltare a naţiunii, nu trebue să se lase influinţat de mirajul respectării dreptului individului. Sterilii trebue să fie descurajaţi, având în vedere nevoia de a proteja pe cei ce-şi îndeplinesc funcţiunea înaltă biologică de propagatori ai făcliei de vieaţă a seminţiei noastre româneşti.

Dacă trebue să existe vreo nivelare socială apoi unicul loc, unde această nivelare se impune fără rezerve şi fără întârziere, este asistenţa statală a intelectualilor cari au copii numeroşi

Această asistenţă trebue să se facă prin contribuţia activă a intelectualilor fără copii. Totalitatea intelectualilor, indiferent de starea lor civilă, trebue să întreţină totalitatea copiilor de intelectuali, cari nu pot rămâne numai în sarcina acelor intelectuali, care au procreat, riscând să trăiască o vieaţă de griji şi privaţiuni, numai pentrucă şi-au asumat o răspundere dela care cei sterili au înţeles să se eschiveze []

Nu este locul să discutăm aci toate problemele biologiei neamului românesc şi măsurile de Stat, menita să asigure ţării progenituri de calitate superioară. Dar un lucru trebue subliniat.Politica rasistă nu este o politică secretă, care să poată fi pusă în practică în cancelariile guvernului. Politica rasistă este politica maselor, care trebue să fie convinse de comandamentele rasiale ale neamului şi care să aibă idealul sfânt al propăşirii biologice a populaţiei. Conştiinţa de rasă trebue să se bazeze pe cunoaştere,iar cunoaşterea trebue să premeargă oricărei acţiuni omeneşti. Pornind dela acest adevăr fundamental este firesc să ajungem la concluziunea, că intelectualii ţării trebue să cunoască legile principale ale eredităţii umane şi ale eugeniei. Prin aceasta vor deveni nu numai grijulii pentru propria lor familie, ce o vor creea,ci şi înţelegători ai problemelor de rasă ale poporului, pe care în mod firesc trebue să-1 conducă.

Pentru realizarea acestui scop practic, va trebui să creem istituţii ştiinţifice pentru studiul problemelor de populaţie şi să introducem în mod obligator în învăţământul tuturor şcolilor superioare şi a tuturor facultăţilor studiul problemelor privitoare la fiinţa neamului: etnologie, antropologie, demografie, eugenie şi biopolitică. »

N.RED. Singura și marea problemă este definirea și identificarea «românilor de sânge». Poate că dezvoltarea geneticii va contribui la constituirea unei baze științifice a acestui demers etnobiologic, devenit istoricește urgent odată cu îmbătrânirea populației, cu exportul masiv de forță de muncă tânără expatriată după 1990, cu reducerea catastrofală a ratei natalității și importul de boli genetice aduse de populația imigrată, ca factor de disoluție etnic și de morbiditate. Fenomenele sunt similare cu ceea ce s-a întâmplat în Principate, mai ales în Moldova, după 1850, așa cum au fost descrise de Mihai Eminescu, Radu D. Rosseti alias Verax, (notă subsol) în Românii și Evreii, A.C. Cuza în monumentalul său studiu Despre poporație. Statistica, teoria, politica ei. Studiu economic-politic (1899). Lucrarea a fost premiată de Academia Română în 1900, raportor fiind Vicențiu Babeș.

Se poate demonstra că în ciuda eforturilor de escamotare a pericolului, degenerarea națională nu este o fantezie, decât atunci când e vorba de națiunea română, privită din perspectiva unui Marius Turda. Alte națiuni sau comunități, de pildă cea maghiară sau cea israelită, sunt acut preocupate de astfel de probleme reale și perfect îndreptățite pentru a fi studiate. A se vedea studiile de demografie privitoare la căsătoriile mixte ale evreilor din SUA, considerate ca o perspectivă de disoluție identitară dar și ca o soluție de schimb, exogamia, față de endogamia tradițională la evrei.

Merită să semnalez că nota biobibliografică în engleză redactată în Wikipedia îl reprezintă pe A.C. Cuza doar din perspectiva bibliografiei evreiești  sau «antirasiste», integral negativă. Această perspectivă este specifică redactorilor dominanți ai Wikipediei, cei care controlează scara valorilor. Ei reprezintă maniera specifică a transetno-politico-ideologiei de stânga, transnațională și transfrontalieră, adesea de sorginte strict filosemită. Din fericire, există și o altă versiune a acestui capitol, în limba română, echilibrată oarecum. https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Alexandru_C._Cuza&action=show-download-screen

 

  • Turda, Marius (April 2003). "Fantasies of Degeneration: Some Remarks on Racial Anti-Semitism in Interwar Romania". Institute of Human Sciences. Archived from the original on 23 December 2015. Retrieved 22 December 2015.
  • https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Radu_Rosetti&action=show-download-screen
  •  „La Roumanie et les Juifs”, I. V. Socecu, Bucharest: Verax, 1903. Textul ediției franceze este disponibil aici https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k9381685.r=Verax?rk=42918;4 
  • Pentru efectele sociale a se citi fragmentul din Radu Rosseti, Pentru ce s-au răsculat țăranii, din CRITICATAC, http://www.criticatac.ro/pentru-ce-au-rsculat-ranii/
  • Monica Mureșan, Buletin Eugenic și Biopolitic (1927-1947). Premise teoretice și evoluții discursive, în Revista Română de Istorie a Presei, nr. 2/2011

  •  

    Comentarii

    Postări populare de pe acest blog

    O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

    « Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

    Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

     Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

    România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

     Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.