Treceți la conținutul principal

De ce tremură profitorii tranziției

Preiau un text, scris ca o lovitură în plex, publicat de arhitectul Șerban Popa în revista Certitudinea a lui Miron Manega. Cine are de auzit și văzut, să vadă și să audă. Dan C.

Cu siguranță, dr. Constantin Cojocaru, ca autor al VARIANTEI COJOCARU, este cel mai mare economist român din toate timpurile și unul marii economiști ai lumii.

Privind lucrurile retrospectiv, ideea domniei sale de a transfera mijloacele de producție din proprietatea socialistă a întregului popor, în proprietatea privată a fiecărui cetățean, prin intermediul unor instrumente economico - financiare, denumite titluri de proprietate (TDP-uri) și crearea mecanismului prin care acest transfer să se fi putut face efectiv, reprezintă o culme a gândirii economice.

În esență, punerea în aplicare a VARIANTEI COJOCARU ar fi reprezentat, din punct de vedere economic, singura modalitate justă de reparare a nedreptăților suferite decenii în șir de către cei „eliberați” de armata roșie, precum și calea prin care ar fi fost asigurată ieșirea din comunism, în beneficiul popoarelor, fără convulsiile post comuniste.

Drept aceea, VARIANTA COJOCARU a fost, în 1990, pe punctul de a destabiliza complotul ocultei mondiale, complot prin care, odată cu „căderea comunismului”, patrimoniul aflat în proprietatea popoarelor din răsăritul Europei, urma să treacă - și, din păcate, a și trecut - în proprietatea oligarhilor lumii și a cozilor lor de topor autohtone.

Românii nu au înțeles ce șansă le-a oferit Constantin Cojocaru.

Și nu înțeleg nici acum.

Deocamdată...

Formidabilul arsenal de manipulare și de presiune asupra opiniei publice, de care s-au folosit dușmanii poporului român, pe de o parte, dar și câteva incongruențe ale doctrinei, pe de cealaltă parte, au făcut ca VARIANTA COJOCARU din 1990, ca și versiunile ei ulterioare să poată să fie anihilate de către profitorii privatizării comunismului, ai așa-zisei „tranziții”.

Profitori care trebuie însă să știe că lucrurile nu au luat sfârșit odată cu plecarea din această lume a dr. Cojocaru.

Să știe și să tremure.

Șerban Popa

Legitimitatea este „o valoare prin care ceva sau cineva este recunoscut și acceptat ca fiind corect și potrivit”.[1] În domeniul științei politice, legitimitatea este în mod obișnuit înțeleasă ca acceptarea populară și recunoașterea de către public a autorității unui regim de guvernare, prin care autoritatea are putere politică prin consimțământ și înțelegeri reciproce, nu prin coerciție. Cele trei tipuri de legitimitate politică descrise de sociologul german Max Weber sunt tradiționale, carismatice și rațional-juridice[2]:













.







..







.















Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...