Treceți la conținutul principal

A plecat Dincolo Adina Romoșan, prozatoare și editoare

 

Adina Kenereș-Cândescu Romoșan

Keneres Adina doliu 2 - 2022

Notă biografică

Kenereș Adina (prenumele la naștere: Adriana, descendentă a familiei Cândescu), n. 13 aug. 1957, București - d. 18 noiembrie 2022, București.
Fiica lui Maximilian Kenereș. inginer-economist, și a Elisabetei (n. Deliu), funcționară. Soția jurnalistului și poetului Petru Romoșan.
Școala primară, gimnaziul și Liceul „I. L. Caragiale" din București (1964-l976);
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția Engleza-Hindi, a Universității din București.
Profesoară de limba engleza la Ploiești (1980-l981), redactor (1983-l984) și bibliotecară (1985-l987) la Uniunea Artiștilor Plastici din București. In 1987 se stabilește la Paris, unde, după ce lucrează la o agenție de turism, ocupă funcția de assistante de direction la o galerie de artă, precum și cea de redactor și responsabil editorial (producție independentă și colaborări ca realizator) la editurile „Belin”, „Flammarion”, Larousse, „Selection du Reader's Digest. Errance”, „Eclectis”, „ATP”. Obține o diploma de studii aprofundate (DEA) la Univ. Paris VII (1989), unde se înscrie la doctorat în limba engleză, cu teza intitulată „Les dessins des poetes anglais, 1850-l900”.

„Adina Kenereș-Cândescu Romoșan  a  plecat mult prea devreme spre tărâmul «Unde nu este durere, nici întristare, nici suspin». A plecat cu gândul spre acel Paradis pe care ea însăși l-a descris ca fiind «Suportul, pământul știut, surprinzător la tot pasul: lucitor, roz, scoici alge țesute aiuristic, melci nemaivăzuți, scaieți roșii, galbeni, insecte cu ochi și puf violet. Un pământ chiar natural, niciodată arat, candoare lui generoasă…?». A lăsat în urmă un soț alături de care viața în doi s-a derulat după «legi» scrise sau nescrise, dar trăite împreună. Uneori, limba română pare prea săracă pentru a exprima simțămintele care domină asemenea împrejurări. Dumnezeu s-o ocrotească și s-o odihnească!  („Redacția ART-EMIS”)

Soția prietenului și colegului nostru, Petru Romoșan, ne-a părăsit în această dimineață (18 noiembrie 2022), ne va veghea din ceruri. Adina Romoșan a fost un om de o rară sensibilitate, inteligență și frumusețe sufletească. Am beneficiat deseori de ideile și sfaturile sale. Un om ca ea nu va putea dispărea din viețile noastre și-i vom purta o trainică amintire, gândurile noastre o vor însoți și-n ceruri. Dragului nostru prieten Petru îi dorim pace sufletească și puterea să treacă peste un asemenea moment! Drum lin către ceruri, Adina Romoșan, le-ai luminat viața celor alături de care ai trăit în această lume!”. (Familia Cozmin Gușă)

„Adina Kenereș, pseudonimul literar al Adinei Cândea, descendentă a familiei Cândeștilor mehedințeni, stea de primă mărime din pleiada editorilor profesioniști de cărți notabile dictu, a trecut, în dimineața zilei de vineri, 18 noiembrie, A.D. 2022, dincolo de linia orizontului terestru. Doamna Adina, sufletul Editurii „Compania”, de unde a fost lansată o altfel de carte în peisajul destul de tulbure al valorilor din timpurile noastre a fost și rămâne iubită, respectată și va fi de-a pururi omagiată și pomenită de toți cei care știu ce este cartea menită să rămână posterității, drept etalon al unui patrimoniu cultural definitoriu pentru identitatea românească.

Viața Doamnei Adina este expresia cea mai pură a tragismului istoriei neamului românesc din ultimul secol: familia bunicilor deposedată de agoniseala de o viață, dezrădăcinată din vatră și colonizată în ciulinii Bărăganului; ea însăși exilată voluntar în Franța, unde și-a construit cariera de editor, apoi revenită în România, animată de licărul unei speranțe, care prea repede a devenit perpetua deznădejde a unui neam mereu sacrificat pentru salvarea Europei.

Doamna Adina lasă posterității o operă editorială de referință universală, care-i poartă amprenta calităților sale excepționale de om, morale și artistice.
De acolo de sus, privește-ne îngăduitoare, cu acel zâmbet al înțelepciunii și enigmelor vieții de apoi”.
(General Aurel I. Rogojan)

Zi tristă pentru iubitorii literaturii române. Prozatoarea Adina Kenereș a murit la vârsta de 65 de ani. Ea făcea parte din așa numita generație a optzeciștilor, scriitori care au marcat literatura românească a ultimilor ani. Printre volumele sale se numără „Îngereasa cu pălărie verde” şi culegerea de nuvele „Rochia de crin”. Scriitoarea Adina Kenereș a condus în ultimii ani Editura „Compania” din București. „Prozele sale anunţaseră o altă sensibilitate estetică şi morală în îmbâcsiţii ani ai „domniei” ceauşiste tardive. Prozatoarea Adina Kenereș a renunţat să mai scrie pentru a edita cărţi, a pus între paranteze narcisismul scriitorului pentru „a face” cărţi şi scriitori de calitate”, se arată într/o emisiune difuzată în 2018 la „România Cultural”. („Cotidianul”).

In dimineața zilei de 18 noiembrie 2022 s-a stins din această viață, sensibila scriitoare Adina Kenereș, soția poetului Petru Romoșan, fondatoare alături de soțul ei a Editurii „Compania”. Sub îngrijirea sa au apărut la Editura „Compania” volume care au făcut istorie. Breasla scriitoricească nu o va uita niciodată. Dumnezeu să o odihnească în pace!”. (Active News).

„Dumnezeu s-o ierte și s-o odihnească pe Adina Kenereș. O prozatoare inteligentă, subtilă, un spirit ascuțit, o editoare profesionistă pe val și înaintea valului ce urmează. Condoleanțe lui Petru Romoșan, familiei, celor ce au prețuit-o”. (Doina Uricariu)

„Ingereasa cu pălărie verde', Adina Romosan-Keneres, s-a înălțat dintre noi... Ce frumusețe de om... Înălțarea ei, atât de dureroasa...dar într-un mod tainic, straniu, cumva firească: pentru ca ea era, aproape toată, suflet... părea, și cât a fost printre noi, mai mult de dincolo, din cer...acum EA ESTE doar suflet, doar in cer-și in sufletele noastre... 'Dormea întors amorul meu de plumb/ Pe flori de plumb, și-am început să-l strig -/ Stam singur lângă mort... și era frig.../ Și-i atârnau aripile de plumb.” (Dorel Săndescu)

„Vă spun că vă sunt alături în momentele astea grele, că mă rog pentru Doamna Adina Romoșan, ca-mi pare nespus de rău că n-am cunoscut-o, nespus de rău! Știu că oricâte mesaje consolatoare și de condoleanțe ați primi, inima vă e frântă. Și mesajele sunt doar niște cuvinte care nu contează, în momentele astea. Somn lin prin toamnă către cer, Adina Romoșan" (Anca Oegar)

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.