Treceți la conținutul principal

Oameni de cultură români în arhivele Franței. O cerere de cercetare și un răspuns

O cerere de cercetare și un răspuns
Nu am avut ocazia să citesc un mesaj mai obraznic, plin de țâfnă egoistă, ciocoiască. Este răspunsul unui intelectual român aparținând elitei la un mesaj, cum se vede din scrisoarea ce urmează, prin care solicitasem un acord de cercetare, fără nici o implicație care să fi lezat interesele materiale ale deținătorului drepturilor. Dimpotrivă.
Condițiile pe care le impune răspunsul ciocoiului la solicitarea mea, sunt firește inacceptabile. După citirea mesajului său, mi s-a făcut scârbă și am avut impulsul ironic de a-i cere onorabilului un preț pentru serviciul de inventariere, pentru cazarea și mâncarea la care aveam dreptul ca slugă a darnicului boier, care mă tratează ca pe un imbecil.
Adică, fă dumneata treaba pentru mine, ca singur beneficiar, dar pe cheltuiala exclusivă a dumitale, ca slugă căruia nu i se acordă tainul. Slugilor boierii le asigurau pe vremuri măcar hrana și îmbrăcămintea, contra serviciului, dacă nu-i plăteau și altfel. Boierii, unii, aveau stil. Ciocoii nu aveau și nu au stil.

Intelectualul ciocoi ar fi putut să-mi ceară, de ce nu, să-i și pup mână darnică. Dar am preferat să nu acționez sub impulsul enervării. Apoi am plecat în vacanță, să-mi văd fiul și nepoatele la Lyon.               
Între timp, adică la 13 septembrie, am consultat situl IMEC, Institut Mémoires de l’édition contemporaine https://www.imec-archives.com/ și am aflat că inventarul există, a devenit între timp public, sub forma unei baze de date consultabilă.
https://portail-collections.imec-archives.com/search?query=Eliade
Anunț asta tinerilor sau mai puțin tinerilor cercetători, cărora le atrag atenția astfel să nu se adreseze lui S. A. pentru vreun acord. Le rămân destui alți autori de origine română ale căror manuscrise sau corespondență cu edituri din Franța merită să fi cercetată. Fondurile de arhivă privitoare la autorul pe care S.A. îl ține sub obroc, sub pretextul privilegiului de moștenitor al drepturilor de autor, vor fi cercetate oricum cândva, când vor trece cele șapte decenii de la moartea sa. Cum ciocoiul vrea să-l țin la curent cu rezultatul cercetării mele, profit să răspund acest deziderat, dar nu discret și personal ci public. Orice curios poate afla ce documente privitoare la Mircea Eliade se păstrează în arhiva IMEC. Deci și S. A. Gratuit și fără acordul cuiva. Dan Culcer  

     
Pe marți, 1 martie 2022, 13:46:05 EET, Dan Culcer < romaniapresse@gmail.com > a scris :

Stimate Domnule S. A.,
am lansat în Franța, unde locuiesc, cum știți, o cercetare privind autorii originari din România prezenți în fondurile IMEC, Institut Mémoires de l’édition contemporaine https://www.imec-archives.com/
Rezultatele sunt interesante și bogate. Printre altele, desigur, există un fond Mircea Eliade, în relațiile cu Payot, Gallimard etc. . Pentru cercetarea acestuia, ca și a oricărui alt fond asemănător, Cioran, Ionesco, Lupasco, Voronca, Fundoianu, am nevoie de acordul deținătorilor de drepturi.
Vă rog deci să-mi acordați posibilitatea de a cerceta fondul Mircea Eliade. Intenția mea nu este de a valorifica editorial acest fond, am 80 de ani și am alte urgențe, aș vrea doar să fac un soi de inventar al materialelor accesibile. Altora le va reveni plăcerea de a publica și comenta. Dv ați putea indica ulterior, pe baza inventarului meu, unor tineri din România sau de aiurea, existența acestor fonduri și dreptul de a le valorifica editorial.
Aștept acordul Dv. cât de curând, dată fiind necesitatea de a rezerva o locuință în incinta Institutului pentru primăvară asta (20 iunie-1 iulie), când soția mea poate veni cu mine și mă poate ajuta să avansez în inventariere. Probabil că soluția cea mai simplă ar fi să trimiteți direct acordul Dv. persoanei care gestionează cercetarea la IMEC, și să mă puneți în copia ca destinatar.
Iată adresa mail a Doamnei Elisa Martos, de la serviciul Orientation à distance a IMEC
bibliotheque@imec-archives.com
Cu urări de sănătate, tot binele și mulțumiri anticipate.
Dan Culcer

Către Dan Culcer
Stimate domnule Culcer, sunt de acord cu cercetarea de către dvs a fondului Mircea Eliade de la IMEC. Acest acord include numai inventarierea corespondentei sale cu editorii parizieni dar nu si publicarea acestui inventar ca atare, comentarea lui publică în presă ori diverse volume sau prezentarea inventarului unor terțe persoane.
În schimb, sunt curios desigur sa citesc eu însumi inventarul. Va rog de-asemeni sa mă țineți la curent cu mersul cercetării dvs. În caz că IMEC dorește sa vadă acordul meu, va rog sa le scrieți o scrisoare oficiala pe care eu o pot contra semna.
Urând-va mult succes, al dvs, S. A.
Duminică 13 martie 2022. 21:56


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...