O mare parte din tezele și legile pe care se bazează ideologia corectitudinii politice din statele occidentale are o sursă identificabilă. Este ideologia generată în discuțiile din unele rețele de loji masonice actuale sau de cluburi, fundații și conferințe supranaționale, suprastatale de genul Clubului de la Roma, a Trilateralei, unde se făuresc temele proiectelor societale ale viitorului, precum se făuresc modele vestimentare și culorile anului ce vine în colocviile fabricanților de textile.
Toată industria presei controlate de capitalul privat se străduiește să difuzeze aceste ideologeme și să denunțe contravenienții, susținând astfel unitatea de nezdruncinat a sclavilor, prin mașineria de supunere și control a presei, a televiziunii, a internetului, cu așa zisele rețele de socializare, de fapt de uniformizare și supunere.
Dar dincolo de loji, se află capitaliștii majori, privilegiații, bandiții, goymi sau evrei, fără deosebire de rasă deci, care construiesc în strictă consonanță cu guvernele, cu presa și justiția corsetul în care ne petrecem viețile.
Lista ideologemelor va trebui realizată. Simpla lor înșirare ne va limpezi vederea și vom vedea umbrele, siluetele celor care manipulează din spatele scenei marionetele politicienilor de orice orientare. Celor care gândesc altfel li se pune călușul în gură. Sau chiar dacă ajung să spună ceva, masa critică necesară oricărei modificări nu se constituie, mereu dispersată ca o turmă atacată de lupi. Controlul surselor de energie ideologică, a producție de monedă și capital aparține unei minorități, dominată la rândul ei de o minoritate în minoritate. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, neamul românilor a fost colonizat de segmente ale acestei minorități migrante, extrateritoriale, transetnice, comerciantul, cel care nu produce nimic și câștigă din simplu fapt că deplasează obiecte între teritorii greu accesibile direct. Etnia lui nu contează. El poate fi indian, armân, chinez, evreu, grec, armean sau țigan. Posedă talentul de a observa sau genera fenomene de penurie, de a crea nevoi inexistente anterior, de a folosi slăbiciunile, pasiunile și viciile clienților potențiali. Industria sexului, pornografia, industria și comerțul cu droguri, au inițiatori cu astfel de talente. Să ne amintim de pildă de explozia în România postdecembristă a consumului de droguri, cu boschetarii și aurolacii ei. https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/emisiuni/2012/sezonul-2/orasul-de-sub-oras-partea-1-gara-de-nord-poarta-spre-iadul-infectiilor-si-piata-de-droguri-in-bucuresti.html
Dar există fenomene similare care au aparența legalității și ale căror efecte sunt tot atât de grave, dar vizibile doar în timp. Alimentația de tip macdonald, comerțul cu produse de proastă calitate, medicamentele necontrolate și excesiv de scumpe, jocurile de noroc, pariurile, cursele de cai, de câini sau de șobolani etc. În spatele acestor fenomene sunt grupuri mafiote ca sunt susținute și tolerate de oameni politic corupți, în vreme ce libertatea opiniei este distrusă de legi scelarate care induc și mențin falsuri istorice.
În domeniul consumului alimentar și energetic, soluția utopică ar fi revenirea la sistemul autosuficienței comunitare, în domeniul alimentar, vestimentar, și, parțial, tehnic. A producției de monedă de schimb cu valoare la purtător, prin monopolizarea comunitară a banului. Altfel spus, naționalizarea sincronă a băncilor la nivel planetar.
Comentarii
Trimiteți un comentariu