Treceți la conținutul principal

Guerilla la Paris. Decembrie 2018. Despre manipularea prin legendele fotografiilor.



Despre manipularea prin legendele fotografiilor. Aici se vede un ins de vreo 50 de ani tuns scurt, cu o unghie murdară la degetul mare al mâinii care ține praștia (fronde, pe franțuzește) pregătindu-se să tragă într-o direcție necunoscută. Agenția franceză de presă (AFP) sau autorul, fotograful Lucas Barioulet legendează în felul următor : «Un "gilet jaune" armé d'un fronde fait face aux force de l'ordre près des Champs-Elysées, à Paris le 1er Decembre 2018.» Legenda poate părea neutră, deci corectă. De fapt nu este nici neutră, nici precisă, nici corectă. Nu se spune exact unde a fost realizată imaginea, pe ce stradă, la ce oră. Situație în aceste zile de guerilă urbană au fost foarte schimbătoare, frondeurii putea fi în apărare sau în atac. Frondeurul are o frizură de miltar sau de polițist, eventual de militant al vreunui grup anarhist, de stânga sau de drepta. Am fotografiat eu însumi astfel de figuri în cadrul unor manifestații organizate de Le Pen în Piața Operei. Manifestații absolut pașnice și legale în onoarea Joanei d'Arc, eroina cu care se identifica după 1970, Le Front national. Printre manifestanți erau figuri cu clare de militari sau foști militari, alături de tipi cu gulere de blană (era iarnă) cu ținte de mari burghezi. Gărzile, paznicii Frontului național veghea pe toate acoperișurile din jur, ca să evite provocările sau atacurile previzibile ale extremei stângi sau ale echipelor de șoc ale comunității evreilor. Scriu toate astea că să arăt cât de complexe pot fi situațiile. Deci - cât de necesare sunt precizările din legende. Contra lui Macron se ridică atât stânga cât și dreapta. Deci sloganul de pe jiletca galbenă este ambiguu. Veți observa că un personaj din fundal are o banderolă neagră, fără simbol sau text vizibil. Culoare neagră este adesea legată de anarhiști, care o combină cu roșul dacă sunt de stânga, de tradiție revoluționară spaniolă. Închei cu precizarea că aceste fronde se folosesc de obicei pentru a ataca, nu pentru a se apăra. Iar expresia din legendă, "faire face", este și ea ambiguă fiindcă înseamnă a înfrunta (nu neapărat prin apărare ci eventual prin atac). Mascații au măști antigaz, deci au venit pregătiți să reziste sau să provoace, să atace. Frondele costă între 10 și 50 de euro pe siturile unde se vând astfel de produse, inclusiv prăștii de atac. Măștile antigaz sunt mai scumpe, pot atinge sume între 50 și 150 de euro, pentru cele mai simple. S-ar putea deasemenea ca frondeurul nemascat să fie chiar și un provocator al poliției. Foarte probabil că în această masă fără identitate precisă, cu o pseudo-identitate, vagă - portul jiletcii galbene - au fost infiltrați și agenți ai serviciilor de informație franceze sau străine. Fronde aici : https://www.fusil-calais.com/…/244-lance-pierres-et-sarbaca…
Nu pentru copii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.