Treceți la conținutul principal

Armistițiul nu înseamnă decât suspendarea ostilităților. Cazul României- 1944 și Franței -1940

Armistițiul care a fost semnat de Franța cu Germania nazional-socialistă a fost interpretat, probabil juridic corect, de către fostul ambasador al Franței la Varșovia (1935-1939), Leon Noel.
Investit cu calitatea de reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe al Franței, în cadrul Comisiei de armistițiu, Leon Noel a refuzat să-și pună parafa pe documentele acestui armistițiu. Numit de Petain delegat general în zona ocupată a Franței, Leon Noel a luat măsuri foarte restrictive privitoare la furnizarea de materiale solicitate imperativ de Germania și a difuzat o circulară în care preciza că un armistițiu nu poate fi confundat cu pacea. Armistițiul înseamnă doar o suspendare a ostilităților. În circulară preciza că se reamintește șefilor de întreprinderi că, juridic vorbind, războiul continuă și că în principiu un francez care acceptă să-și dea concursul germanilor va cădea sub efectul legilor care vizează complicitatea cu inamicul.
« Il est formellement rappelé aux chefs d'entreprise que l'armistice n'est pas la paix, et que cela ne constitue qu'une suspension des
hostilités, que, juridiquement, la guerre continue et qu'en principe les Français qui accepteraient d'apporter leur concours aux Allemands tomberaient sous le coup des lois visant l'intelligence avec l'ennemi [...]. »
Prin comparație și extensie toți oamenii politici români de la comuniști la liberali, care au colaborat cu inamicul, inclusiv regele Mihai, sunt de jure pasibili de a fi considerați trădători, mai exact colaboratori cu inamicul pânăla semnarea Păcii de la Paris, adică până în 1947.
Mai fac o observație, care merită să fie subliniată. România nu a fost un stat agresor. În 1940 Uniune sovietică, ca și Germania, în cazul Poloniei, a agresat România, fără declarație de război, printr-un ultimatum, ocupând teritorii românești, Dacă Polonia s-a apărat în fața Germaniei, ea a fost agresată, ocupată de Rusia, tot fără declarație de război dinspre Est, în baza unui tratat secret dintre URSS și Reich. Dacă Reichul este considerat agresor, de ce URSS se bucură de un tratament diferit. Doar pentru că a participat ulterior la înfrângerea Germaniei?
Sunt adevăruri cunoscute dar care trebuie repetate fiindcă se afirmă neadevăruri în raport cu aceste evenimente, inclusiv în presa românească actuală.
Dan Culcer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...