Treceți la conținutul principal

Transformare excepției în regulă, înseamnă abolirea regulilor

De ce ideologii dominanți ai epocii noastre, cu ajutorul presei teleghidate, caută transformarea excepției în regulă? Acestei tendințe, impusă cu mijloace propagandistice imense, i se pot alătura ca fiind similare, tendințele de a impune dictatura minorității asupra majorității, elogiul individualismului în defavoarea intereselor colective, propaganda în favoarea regionalismelor, inventate sau reciclate, în scopul destrămării unităților statale noi sau străvechi, dar care sunt toate rezultatul proceselor seculare de construire a națiunilor.
Transformare excepției în regulă, înseamnă abolirea regulilor. Anomia, confuzia se instaurează mai ușor. Nu este vorba de fapt de întărirea democrației, cum se afirmă manipulatoriu, ci de abolirea acesteia. Vorba poetului, când totul se poate, ce se mai poate?

Asta în vreme ce în câteva state se susțin și se impun procese inverse, de unificare, asimilare, se consolidează instituțiile și principiile imperiale. Printre ele, trei sunt de citat: Statele Unite ale Americii, Rusia, Israel. În curs de creare și în concurență cu un stat nou, Europa supranațională, care va fi condusă de liderii a două națiuni, Germania și Franța, ce se străduiesc să creeze Noul Imperiu Romano-german, cu capitala la Bruxelles.

Confuzia sexuală se manifestă ca ideologie la intersecția a două mulțimi (în sens matematic) : dominația minoritarilor și excepția devenită regulă. Există o comunitate dispersă, autoproclamată ca popor ales, care a fost mereu minoritară în toate contextele naționale, care se află în cursul construirii dublei sale identități mondial imperiale și local naționale, și ai cărui lideri speră să tragă toate foloasele din această dublă tensiune proiectivă. Mânăstire într-un picior, Ghici ciupercă ce-i?

În ultimele secole, contaminate de această ideologie a excepționalismului, trei alte popoare au încercat marea aventură a poporului ales: rușii (a treia Romă sau Noul Bizanț), germanii (arianismul, purificarea rasială, imperiul pe o mie de ani) și maghiarii. Dumnezeul acestora din urmă e Dumnezeul Maghiar, A Magyarok Istene, maghiarii au o misiune istorică și liderii lor ideologici, de la 1848 încoace, sub acoperirea teologiei naționale francmasonice pașoptiste, au vrut să controleze  și să asimileze singuri fostul Imperiu Austriac, adică toate popoarele vecine Ungariei, deși (sau tocmai) maghiarii în toată această regiune central și est-europeană erau în minoritate. Asimilarea nu a reușit dar a lăsat urme în onomastica din Ungaria și din Ardeal, care peemit îmcă identificarea asimilaților recenți, în numele de familie cu totul străine de cele originare maghiare, compensate cu pronume identificabile etnic, gen Acsád, Adony, Ajtony, Ákus (Acus), Álmus (Almus), Apor, Árpád (Arpad), Bánk (Bank), Bátur (Batur) =bátor, Béla, Bese, Becse, Berény, Bod, Bogát (???), Bojta, Bókony (Bokon), Bors, Bot, Botond, Botos, Botus, Bökény (Buken), Buda, Bulcsu, Csaba, anterioare creștinării maghiarilor.
Ideologiile care se află la rădăcina acestor proiecte sunt reactualizate și difuzate masiv. Textele formatoare sunt toate disponibile pe Internet. Doar sărăcia și celelalte fenomene de criză îi împiedică, pentru moment, pe cetățenii acestor state să se lase antrenați în acțiuni belicoase de liderii lor mai mult sau mai puțin charismatici. Saturarea ideologică a mentalului colectiv în aceste țări e în curs de instalare și dacă nivelul de trai se va îmbunătăți, așa cum s-a întâmplat imediat după 1933 în Germania, aventurismul politic poate găsi baza sa electorală.
Transformarea excepției în regulă este favorabilă minorităților, așa cum teoria falsă a pieții comerciale care se autoregularizează este favorabilă speculatorilor care lucrează ca peștele în apă într-un mediu unde nu există decât excepții și nu mai există reguli.
Dan Culcer

Textul de mai sus este un comentariu la un interesant studiu despre finanțatorii confuziei sexuale.
 https://www.firstthings.com/web-exclusives/2018/05/the-dark-secret-of-saint-marys-college
O prezentare în limba română a acestei teme poate fi cititiă aici
http://ioncoja.ro/in-asteptarea-referendum-ului-dedicat-familiei/


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Alegeri la scriitori. Mica publicitate sau Mica duplicitate

Nu am pentru moment decât titlul. Sunt convins că voi găsi subiectul și sper, de-asemenea, că voi găsi tonul necesar. Probabil după alegerile care se arată la orizontul patriei noastre de hârtie.
Până atunci, iată textul unei scrisori trimise președintelui Uniunii Scriitorilor din România, în întâmpinarea apropiatelor alegeri pentru postul pe care îl ocupă, încă. Cred că nu e greu de pronosticat : Nicolae Manolescu va fi reales. Printre altele, pentru că o seamă de electori sunt eliminați, privați de dreptul de vot, printr-o prevedere «statutară».

Stimați colegi,
Prin expresiile prezente în textul de mai jos, extras din convocatorul emis de Uniunea Scriitorilor din România la data de 16 Feb 2018, constat că sunt împiedicat să votez, mi se interzice să votez la aceste alegeri.
Lipsa prevederii normale, a votului prin împuternicire, ne interzice realmente de a ne exercita dreptul la vot, tuturor celor care, din motive diverse, nu se pot deplasa sau nu vor a se deplasa în localitatea u…

Despre lege, prietenie, încredere și proprietate. In căutarea unei tablouri de familie

Textul de mai jos a fost publicat pe Internet în paginile acestui blog al meu, Jurnalul unui vulcanolog, difuzat și unor ziare din Târgu Mureș, după cîte știu, rămas nepublicat.


Il trimit [poștal, semnat, imprimat și recomandat] spre luare la cunoștință unei familii de potlogari, formată din Carol și Rodica Puia. Ca să știe dânșii că necinstea lor nu va rămâne nepedepsită moral, fiind făcută publică.
Am luat hotărârea să procedez astfel pentru trei motive :
Fiindcă justiția română a fost incapabilă să analizeze situația cu obiectivitate și echilibru, să apere proprietatea mea, așa cum o cere constituția în numele căreia acționează, preferînd să refuze judecata în fond și ascultarea martorilor, cercetarea probelor documentare, în numele unui formalism juridic inacceptabil. Poliția, prin reprezentanții ei locali, a tergiversat ancheta ani de zile.
Arhivele Comisiei de patrimoniu a județului Mureș în care se aflau documentele privind istoricul acestei situații au fost pierdut…

Un mujic obosit la Paris în 1985

În vizită la noi, Matei Cazacu, istoriograful, și Angelika, a sa soție. Prieteni buni. Pe coridor apartamentului care servește de galerie cu portrete familiale, Matei vede caricatura mea, realizată în vara lui 1985, de un meșter anonim, la Paris, în Piața din fața Muzeului de la Beaubourg. Deci pe vremea când eram încă turist în Franța.
Matei Cazacu își amintește, privind caricatura, că Ilie Constantin, poetul tansferat și el la Paris, cu câtiva buni mai înainte de mine, în căutarea unei himere, îi spusese în 1987, probabil, când ne reîntâlneam amândoi la Paris, că Dan Culcer «are o figură de mujic obosit» Caricatura din 1985, pe care o reproduc, este o perfectă ilustrare a acestei observații poetice.