Treceți la conținutul principal

Scriitorii care au dezaprobat acțiunile lui Paul Goma

 Interesantă probă suplimentară pentru comportamentul unor scriitori români în cazul Paul Goma. «Gabriel Andreescu citează, apoi, dintr-o informare referitoare la dezaprobarea acţiunilor lui Paul Goma – în conformitate cu aşteptările autorităţilor comuniste – de către anumiţi scriitori: „Deţinem date din care rezultă poziţia de dezaprobare şi desconsiderare faţă de Paul Goma [...] a scriitorilor Nina Cassian, Geo Dumitrescu, Valeriu Râpeanu, Mircea Sântimbreanu, Constantin Abăluţă, Ion Lăncrănjan, Eugen Barbu, Fănuş Neagu – alături de a lui Alexandru Ştefănescu (secretarul secţiei de proză a ASR (corect: ASB – Asociaţia Scriitorilor din Bucureştiţ)”
Dar — comentează Alex. Ștefănescu — eu n-am fost NICIODATĂ secretarul secţiei de proză a ASB. Gabriel Andreescu mă confundă probabil cu prozatorul Al. I. Ştefănescu (1915-1984), soţul Ninei Cassian. [Așa este !]
Iată şi interpretările care n-au nicio legătură cu realitatea. Gabriel Andreescu pleacă de la premiza că un tânăr ca mine care a fost „vulnerabilizat” printr-o anchetă brutală în anii studenţiei nu putea fi ulterior decât precaut şi concesiv în relaţiile cu Securitatea. Având o idee prestabilită în minte, el a căutat a posteriori argumente în favoarea ei. Aşa se explică de ce s-a grăbit să mă confunde cu Al. I. Ştefănescu şi să mă indice ca pe unul dintre scriitorii angajaţi în minimalizarea premeditată a lui Paul Goma. »
Criticul Alex. Ștefănecu nu are nimic comun cu fostul șef al comisiei care aplica epurarea bibliotecilor României, prozatorul ratat Al.I.Ștefănescu, soț încornorat și iubit al Ninei Cassian (după cum reiese din jurnalul poetei, una din salopetele cele mai active ale deceniilor postbelice.)
Cât privește dezaprobarea acțiunilor lui Paul Goma, ea s-a realizat pe fondul contra-propagandei organizate de Securitate, care-l prezenta pe prozatorul protestatar rând pe rând marcat de etichete considerate dintre cele mai infamante oficial sau neoficial : evreu, agent KGB, soț de evreică, cu un socru activist cominternist, provocator, agent CIA, anticomunist, în funcție de destinatarii dezinformării și de ideologia acestora.
Nina Cassian  sau Al.I Ștefănescu vor fi făcut asta din convingere, de frică sau din conformism? Dar așa-zisul non-coformist Geo Dumitrescu? Pe Constantin Abăluță îl putem întreba direct, fiidncă trăiește. Poate ne spune ce motivații avea.
Cum am mai scris altundeva, membrii Consiliului Uniunii Scriitorilor în anul 1977 erau toți șantajabili de către Securitate și fie au chiar fost șantajați cerându-li-se să dezaproba acțiunile lui Paul Goma, fie știindu-se șantajabili cu păcate diverse, au luat-o ei înaintea Securității pentru a se proteja (de la Fănuș Neagu la Ioanichie Olteanu și Geo Bogza, toți beneficiau, pe o listă aflată în arhivele CNSAS, de adnotări securistice care au stat la baza șantajului sau supunerii lor).

Extras din articolul «În legătură cu afirmaţiile lui Gabriel Andreescu despre mine» de Alex. Ştefănescu Sursa : http://www.romlit.ro/n_legtur_cu_afirmaiile_lui_gabriel_andreescu_despre_mine

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...