Treceți la conținutul principal

«Nu a existat nici un singur caz în care asemenea probe irefutabile [obținute prin mijloacele "ilegale"] să fie utilizate ca mijloace de probă în dosarele penale.», declară ofițerul de informații Aurel Rogojan.

Citesc în articolul unui general de securitate următoarele fraze : «Suspectă mai este, în cel mai înalt grad, lipsa crasă de profesionalism a instrucţiei judiciare, prin apariţia în dosarele de urmărire penală a transcriptelor interceptărilor. Scuzată-mi fie comparaţia, dar Securitatea Statului, deşi intercepta, fila, filma în secret prin sondă optică, efectua culegere de informaţii prin efracţie, ori spărgea cifruri ale altor state, nu a existat nici un singur caz în care asemenea probe irefutabile să fie utilizate ca mijloace de probă în dosarele penale. Nu le admitea legea, fiindcă nu se putea legitima intruziunea brutală în intimitatea, viaţa privată şi familia persoanei. Şi nici nu se afla ori prolifera ceva la maniera de a leza interesele persoanei. Problemele au apărut odată cu aplicarea prost înţeleasă a legii deconspirării Securităţii, căci succesorii ei, fie din servicii, fie din parchete, fie noi comisari politici, au confundat urmărirea informativă secretă cu urmărirea penală, văzând o cale facilă, fără investiţie de efort şi inteligenţă, în legalizarea probaţiunii cu dovezile urmăririi secrete. Măcar să se fi conformat obligaţiei ca toate părţile să cunoască probaţiunea secretă, aceasta să poată fi combătută, iar procesul să se desfăşoare echitabil. Acesta este un aspect al chestiunii, poate cel de fond. În planul legalităţii, al respectării Constituţiei.»

Sursa : http://www.art-emis.ro/analize/3409-diversiunea-sau-rebranduirea-interceptarilor.html ((Diversiunea sau rebranduirea interceptărilor de General Br. (r) Aurel I. Rogojan ) Duminică, 06 Martie 2016 20:53
Nu contează acum punctul de plecare al comentariului generalului de brigadă. Mă interesează aplicarea observației la materialele pe care le-am extras din arhiva CNSAS. Dl. Aurel Rogojan confirmă ceea ce observasem pe piele proprie când am încercat să provoc deconspirarea ascultării telefoanelor din redacție și telefonului meu de-acasă, sau ceea ce am înțeles din dosarele consultate, studiate la CNSAS. Securitatea respecta, nevrând să se deconspire, legalitatea. Era mai important să știe decât să declare că deține o informație obținută prin ascultări, filaj, spargerea secretului corespondenței.
«Nu a existat nici un singur caz în care asemenea probe irefutabile [obținute prin mijloacele "ilegale"] să fie utilizate ca mijloace de probă în dosarele penale.», declară ofițerul de informații Aurel Rogojan. Așa să fie ? Aserțiunea ar trebui verificată. De pildă în cazul Ursu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!

Anatoli Basarab. Manual de supraviețuire fără baterie.

 Noi, cei de 40+: Ultimii oameni adevărați sau Specia 40+. Manual de supraviețuire fără baterie. Oamenii de peste 40 nu sunt bătrâni. Sunt versiunea de test a omenirii. Am fost generația Beta a vieții moderne — fără update-uri, fără garanție, dar indestructibili. Noi mergeam singuri la școală. Fără GPS, fără escortă, fără „te rog să mă iei de la poartă”. Dacă ne rătăceam, întrebam un adult. Adică un om viu, nu o aplicație. Și, culmea, ajungeam acasă întregi. Ne jucam în stradă, printre mașini, câini și gropi, și veneam doar când se striga din balcon: „Hai la masă!”. Dacă nu veneam, primeam o „ședință de reeducare” cu papucul zburător. Educație fizică, aplicată pe viu. Țineam frână cu piciorul pe cauciuc, mergeam pe biciclete de adulți, de-abia ajungeam la pedale. Fără cască, fără cotiere, fără genunchiere. Aveam doar reflexe și îngerul păzitor care lucra peste program. Cine cădea, se ridica. Cine plângea, auzea: „Nu s-a rupt, deci nu doare.” Beam apă din furtun, mâncam pâine cu zah...