Treceți la conținutul principal

«Nu a existat nici un singur caz în care asemenea probe irefutabile [obținute prin mijloacele "ilegale"] să fie utilizate ca mijloace de probă în dosarele penale.», declară ofițerul de informații Aurel Rogojan.

Citesc în articolul unui general de securitate următoarele fraze : «Suspectă mai este, în cel mai înalt grad, lipsa crasă de profesionalism a instrucţiei judiciare, prin apariţia în dosarele de urmărire penală a transcriptelor interceptărilor. Scuzată-mi fie comparaţia, dar Securitatea Statului, deşi intercepta, fila, filma în secret prin sondă optică, efectua culegere de informaţii prin efracţie, ori spărgea cifruri ale altor state, nu a existat nici un singur caz în care asemenea probe irefutabile să fie utilizate ca mijloace de probă în dosarele penale. Nu le admitea legea, fiindcă nu se putea legitima intruziunea brutală în intimitatea, viaţa privată şi familia persoanei. Şi nici nu se afla ori prolifera ceva la maniera de a leza interesele persoanei. Problemele au apărut odată cu aplicarea prost înţeleasă a legii deconspirării Securităţii, căci succesorii ei, fie din servicii, fie din parchete, fie noi comisari politici, au confundat urmărirea informativă secretă cu urmărirea penală, văzând o cale facilă, fără investiţie de efort şi inteligenţă, în legalizarea probaţiunii cu dovezile urmăririi secrete. Măcar să se fi conformat obligaţiei ca toate părţile să cunoască probaţiunea secretă, aceasta să poată fi combătută, iar procesul să se desfăşoare echitabil. Acesta este un aspect al chestiunii, poate cel de fond. În planul legalităţii, al respectării Constituţiei.»

Sursa : http://www.art-emis.ro/analize/3409-diversiunea-sau-rebranduirea-interceptarilor.html ((Diversiunea sau rebranduirea interceptărilor de General Br. (r) Aurel I. Rogojan ) Duminică, 06 Martie 2016 20:53
Nu contează acum punctul de plecare al comentariului generalului de brigadă. Mă interesează aplicarea observației la materialele pe care le-am extras din arhiva CNSAS. Dl. Aurel Rogojan confirmă ceea ce observasem pe piele proprie când am încercat să provoc deconspirarea ascultării telefoanelor din redacție și telefonului meu de-acasă, sau ceea ce am înțeles din dosarele consultate, studiate la CNSAS. Securitatea respecta, nevrând să se deconspire, legalitatea. Era mai important să știe decât să declare că deține o informație obținută prin ascultări, filaj, spargerea secretului corespondenței.
«Nu a existat nici un singur caz în care asemenea probe irefutabile [obținute prin mijloacele "ilegale"] să fie utilizate ca mijloace de probă în dosarele penale.», declară ofițerul de informații Aurel Rogojan. Așa să fie ? Aserțiunea ar trebui verificată. De pildă în cazul Ursu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Alegeri la scriitori. Mica publicitate sau Mica duplicitate

Nu am pentru moment decât titlul. Sunt convins că voi găsi subiectul și sper, de-asemenea, că voi găsi tonul necesar. Probabil după alegerile care se arată la orizontul patriei noastre de hârtie.
Până atunci, iată textul unei scrisori trimise președintelui Uniunii Scriitorilor din România, în întâmpinarea apropiatelor alegeri pentru postul pe care îl ocupă, încă. Cred că nu e greu de pronosticat : Nicolae Manolescu va fi reales. Printre altele, pentru că o seamă de electori sunt eliminați, privați de dreptul de vot, printr-o prevedere «statutară».

Stimați colegi,
Prin expresiile prezente în textul de mai jos, extras din convocatorul emis de Uniunea Scriitorilor din România la data de 16 Feb 2018, constat că sunt împiedicat să votez, mi se interzice să votez la aceste alegeri.
Lipsa prevederii normale, a votului prin împuternicire, ne interzice realmente de a ne exercita dreptul la vot, tuturor celor care, din motive diverse, nu se pot deplasa sau nu vor a se deplasa în localitatea u…

Despre lege, prietenie, încredere și proprietate. In căutarea unei tablouri de familie

Textul de mai jos a fost publicat pe Internet în paginile acestui blog al meu, Jurnalul unui vulcanolog, difuzat și unor ziare din Târgu Mureș, după cîte știu, rămas nepublicat.


Il trimit [poștal, semnat, imprimat și recomandat] spre luare la cunoștință unei familii de potlogari, formată din Carol și Rodica Puia. Ca să știe dânșii că necinstea lor nu va rămâne nepedepsită moral, fiind făcută publică.
Am luat hotărârea să procedez astfel pentru trei motive :
Fiindcă justiția română a fost incapabilă să analizeze situația cu obiectivitate și echilibru, să apere proprietatea mea, așa cum o cere constituția în numele căreia acționează, preferînd să refuze judecata în fond și ascultarea martorilor, cercetarea probelor documentare, în numele unui formalism juridic inacceptabil. Poliția, prin reprezentanții ei locali, a tergiversat ancheta ani de zile.
Arhivele Comisiei de patrimoniu a județului Mureș în care se aflau documentele privind istoricul acestei situații au fost pierdut…

Un mujic obosit la Paris în 1985

În vizită la noi, Matei Cazacu, istoriograful, și Angelika, a sa soție. Prieteni buni. Pe coridor apartamentului care servește de galerie cu portrete familiale, Matei vede caricatura mea, realizată în vara lui 1985, de un meșter anonim, la Paris, în Piața din fața Muzeului de la Beaubourg. Deci pe vremea când eram încă turist în Franța.
Matei Cazacu își amintește, privind caricatura, că Ilie Constantin, poetul tansferat și el la Paris, cu câtiva buni mai înainte de mine, în căutarea unei himere, îi spusese în 1987, probabil, când ne reîntâlneam amândoi la Paris, că Dan Culcer «are o figură de mujic obosit» Caricatura din 1985, pe care o reproduc, este o perfectă ilustrare a acestei observații poetice.