Treceți la conținutul principal

E vremea să alegem

Am intervenit într-o discuție pe marginea unui Protest împotriva desemnării Oanei Stănciulescu ca membră în Consiliul de Administrație TVR, publicat într-o revistă din București.
S-au exprimat mirări în legătura cu prezența unor intelectuali semnatari (unii români) a acestui protest, într-o dezbatere care avea la origini o stigmatizare a unei persoane care îi deranjase pe redactorii Legii 217/2915. Lege pe care alții o consideră o capodoperă de acțiune anti-legionară, anti-xenofobă, pro-democratică, pro-europeană.
Chestiunea numirii sau nenumirii unei ziariste, Oana Stănciulescu, în Consiliul de Administrație a TVR a devenit repede secundară #. Dar o lectură a textelor de pe blogul ziaristei lămurește coagularea semnatarilor (cel puțin a celor care sunt sau se declară democrați, europeniști, anti-legionari, fiind de fapt fie oportuniști, fie carieriști, fie naivi, prost informați, fie inși cu un comportament de turmă, fie motivați de ideologia pe care o slujesc, fie pur și simplu doar evrei, calitate comunitaristă care pentru ei este primordială, ca și pentru mine, acum și doar în acest strict context, calitatea de român.
M-aș fi mirat să nu se afle printre semnatari Wiliam Totok.
Îl găsesc însă pe Szokoli Elek, maghiar bănățean, vechi coleg de facultate, arestat ca student pentru iredentism, adică pentru patriotism hungarist, solidarizare cu revoluția reformist-comunistă dar și națională de la Budapesta, în 1958, soțul Smarandei Enache. După 1989, militanți pentru democrație și europenism, cei doi au intrat, încet dar sigur, într-un joc politic în care motivațiile personale, comunitare ca și cele ideologice se amestecă inextricabil, deși doar pentru cei care nu cunosc persoanele, de fapt fiind tot mai impregnați de speranța că s-ar putea ieși din naționalism prin Europa suprastatală.
O iluzie, printre altele, care e contrazisă de situațiile politice, demografice, sociale pe care prietenii mei (încă, poate!) le-au trăit, dar nu le-au analizat. Din opoziție în opoziție la linia naționalistă a Vetrei Românești, a altor direcții similare, dar cu o toleranță semnificativă pentru linia iredentistă din politica UDMR, Smaranda Enache și Szokoli Elek au devenit ceea ce sunt, reprezentanții unei intelectualități care nu mai vede realitatea ci filtrează totul din perspectiva ideologică trans-națională, corectă în 1990, pe care și-o asumaseră și care acum îi orbește. Poate nu definitiv.
Îl mai găsesc printre semnatari pe Liviu Antonesei. Cadru didactic universitar. Cred că memoria nu mă înșeală, când îmi amintesc de o antologia de texte de publicistică, eseistică ideologică din epoca interbelică, pe care o realizase acum vreo patru decenii, pe când era cercetător la un institut din Iași, sub un titlu care vorbea de controverse. Atunci era mândru că reușise să introducă în antologie texte de Mircea Eliade, de pildă. Antonesei cunoaștea deci epoca, cel puțin la acest nivel. De aceea adeziunea la judecata strâmtă a istoriei, din perspectiva unei legi care reprezintă interese strict comunitare, drapate în discurs democratic, mi s-a părut ciudată și o consider trist oportunistă. Mi se pare ciudată prezența sa printre semnatari a căror carieră este sub-întinsă de comunitarisme și oportunisme notorii, cum sunt Mihai Dinu Gheorghiu, Florin Iepan, Maximilian Marco Katz, Norman Manea, Peter Manu, Liviu Rotman, Zoltan Tibori Sandor, Marius Tabacu, Michael Shafir, Lucian Nastasă-Kovacs. Poate că se simte solidar cu membrii listei ? E dreptul său. Dar este oare cu adevărat convins că Legea 217/2915, în numele căreia zgârâie ecranul televiziunii cei mai sus citați, ar fi o sinteză a principiilor democratice și ne va apăra pe toți de extremismul legionaroid? Că de iredentism, cleptocrație locală, de antiromânism, colonialism, corectitudine politică, de tăvălugul uniformizator și de efectele demografice și economice ale imigrației produsă de războaiele provocate în nordul Africii și în Orientul apropiat și mijlociu de guvernele americane, engleze și franceze recente, va trebui să ne apărăm singuri. Dan Culcer


Protest împotriva desemnării Oanei Stănciulescu ca membră în Consiliul de Administrație TVR

(Preiau acest extras din revista Observatorul cultural, spre păstrare, de teamă că nu-l voi mai găsi disponibil pe internet și deci comentariile de mai josr ar risca să devină de neînțeles).

Doamnei Alina Gorghiu,
Domnului Vasile Blaga,
Copreşedinţi ai Partidului Naţional Liberal

Am fost şocaţi de ştirea desemnării doamnei Oana Stănciulescu, la propunerea Partidului Naţional Liberal,  ca membră a Consiliului de Administraţie a Televiziunii  Române.
Oana Stănciulescu s-a făcut cunoscută ca  foarte activă în cultivarea memoriei unor personalităţi şi valori de extremă dreapta din istoria culturii româneşti. Cu o consecvenţă, ce trebuie subliniată, jurnalista îşi face un crez din a reabilita, şi eroiza o serie de personalităţi de orientare legionară, xenofobă, antieuropeană şi antidemocrată. Pe aceştia  i-a declarat repetat „eroii noştri“. Câteva exemple sunt revelatoare: la 23 februarie, acest an,  într-o dezbatere la Realitaea TV, Oana Stănciulescu declara că Radu Gyr, cunoscut poet legionar, autorul imnului mişcării legionare, personalitate recuperată de Ion Antonescu, în regimul căruia a ocupat importante demnităţi şi  scriitorul şi publicistul Vintilă Horia,  cunoscut ca prohitlerist sunt „reperele ei morale”. Şi, cu prestigiul câştigat întotdeauna de omul de pe ecran, recomanda societăţii româneşti să adopte aceste repere morale.
Doamna Stănciulescu a fost extrem de activă în  combaterea legii 217, supranumită în media „legea antilegionară“. Am aminti că această lege a fost propusă de parlamentari PNL, cu scopul de a împiedica propaganda extremistă din România. Doamna Stănciulescu, împreună cu alţi colegi ‘întru credinţă’ neolegionară au atacat brutal  Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel“, organism al Guvernului României şi au adus injurii grosolane directorului general al Institutului.
Nu este lipsit de interes să amintim forma de exprimare a doamnei Stănciulescu caracterizată prin agresivitate, autosuficienţă, minimalizarea adversarului de idei.
Considerăm că poziţiile publice ale doamnei Oana Stănciulescu contribuie la crearea unui climat politic şi moral insalubru şi sunt periculoase pentru democraţia românească. Ele sunt contrare opţiunii europene a societăţii româneşti, opţiune în care PNL a avut un rol important. Această opţiune este incompatibilă cu moştenirea fascistă.
Cu atât mai grav consideram că ar fi promovarea publicistei într-o poziţie importantă a Televiziunii publice.
Nu putem fi decat consternaţi de propunerea Partidului Naţional Liberal pentru completarea Consiliului  de administraţie al TVR. Fie că  îmbrăţisăm sau nu drumul politic al PNL, am văzut întotdeauna în acest partid o structură democratică importantă.  Am crezut întotdeauna în compatibilitatea conceptelor de democraţie, europenism şi liberalism.
Să amintim că în istoria sa, PNL  a ‘beneficiat’ de atenţia violenţei legionare, care l-a asasinat pe unul din liderii partidului, primul-ministru în funcţie, I. G. Duca.

Stimată Doamnă şi stimate Domnule,
Vă rugăm să luaţi în considerare, împreună cu organismele de conducere a PNL,  retragerea propunerii privind  desemnarea doamnei Stănciulescu în importantul forum al TVR.
Cu stimă,
Liviu Antonesei, scriitor,  profesor, Universitatea “A.I. Cuza“, Iasi
Ion Petre  Barbos,  Cluj-Napoca.
Stephan Benedict, publicist, New-York
Liviu Beriş, PHD, presedinte al  Asociatiei Evreilor Supravituitori ai Holocaustului
Maria Bucur, profesor, Indiana University, USA
Horia Bozdochina, PHD, istoric, Sibiu
Sorin Camner , inginer, Bucuresti,  Romania
Gianina Cărbunariu, regizor
Alina Ciobanu, consilier in cariera, Universitatea Bucuresti.
Peter Dan, PhD Long Island University, New York
Caius Dobrescu, profesor, Universitatea  Bucuresti
Irina Drăgan, psiholog
Smaranda Enache, militanta pentru drepturile omului.
Daniel Cristea Enache, conferentiar, Universitatea Bucuresti
Bogdan Florian, lector universitar, SNSPA
Iulian Fota, PHD, expert  in probleme de securitate
Andreea Gheba, doctorand, SNSPA
Mihai Dinu Gheorghiu, profesor , Universitatea “Al. I. Cuza”, Iasi
Georg Herbstritt, istoric, Berlin
Mihaela Grancea, profesor , Universitaea  Lucian Blaga”-Sibiu
Florin Iepan, regizor
Maximilian Marco Katz, MCA, Director Fondator al Centrului de Monitorizare a Antisemitismului
Macovei Elena-Irina, psiholog
Norman Manea, scriitor
Peter Manu,  medic, profesor universitar, USA
Adrian Miroiu, profesor universitar, SNSPA
Andrei  Klein, Cluj-Napoca
Werner Kremm, publicist, Timisoara
Marcu Flaviu Cristian, doctorand UBB, Cluj-Napoca
Iudita Mureşan, conferentiar universitar pensionar, supravietuitoare a Holocaustului.
Carmen Mușat, profesor universitar, Universitaea Bucuresti, redactor-sef la “Observator Cultural”
Lucian  Nastasă-Kovacs, profesor universitar, UBB Cluj-Napoca
Adrian Niculescu, conferențiar universitar, SNSPA
Iulian Popa, PHD, cercetător, UBB
Şerban Nichifor,  compozitor, profesor universitar , Universitatea  Națională de Muzică, Bucuresti
Liliana Popescu, conferentiar universitar, SNSPA
Liviu Rotman, profesor universitar, SNSPA
Michael Shafir, profesor , UBB,Cluj-Napoca
Stefan Sienerth, istoric, Germania
Edit Szegedi, conferentiar universitar, UBB, Cluj-Napoca
Daniel Vighi, scriitor, Timișoara
Zoltan Tibori Sandor, conferentiar universitar, UBB-Cluj
William Totok, publicist,  Berlin
Sebastian Toc, doctorand, SNSPA
Keno Verseck, jurnalist, Berlin
Claudia  Zidaru, doctorand SNSPA
Cezar Gheorghe, jurnalist cultural, critic literar, eseist

Update: În urma publicării protestului, următoarele persoane și-au mai exprimat adeziunea:
Dinu Adam, scriitor, Bucureşti
Emanuel Copilaş, asistent universitar, Universitarea de Vest, Timişoara
Alina Dragolea, lector universitar, SNSPA
Zoe Petre, profesor emeritus, Universitatea Bucureşti
Marius Tabacu, directorul Filarmonicii, Cluj-Napoca
Michelle Kelso, assistent  professor, Wahington University, SUA
Mihai Radu Predescu, inginer, Bucureşti
Cristian Vasile, Institutul de Istorie “N. Iorga”
Laszlo  Alexandru, publicist, Cluj-Napoca
Gabriel Hancean, publicist SNSPA
Daniel Mihai, compozitor Constanţa
Andreas Gluck, inginer, Berlin, supravieţuitor al Holocaustului
Răzvan Paraianu, istoric, conferenţiar, Universitatea Tg. Mureş
Elek Szokoly, publicist, Tg. Mureş
Aura Cumita, jurnalistă, Berlin
Bianca Burţa-Cernat, critic literar, România
Paul Cernat, conferenţiar universitar, Universitatea Bucureşti
Victor Eskenasy, jurnalist, Frankfurt am Main 

# Completare Miercuri, 23 Martie 2016. Protestul semntarilor nu a fost luat în seamă de Parlament. Nu cred că, din perspectiva propusă de mine mai jos, faptul are vreo semnificație. Nu e nici o «înfrângere» a poliției spiritului, nici o victorie a libertății de opinie. Doar o amânare a bătaliei și o victorie a politicianismului mărunt.  Dan C.
TVR are un nou Consiliu de Administraţie
TVR.RO | Miercuri, 23 Martie 2016. Parlamentul a validat, cu 312 voturi "pentru" şi 21 voturi "împotrivă", noul Consiliu de Administraţie al Televiziunii Române. Cei 13 membri titulari şi 12 membri supleanţi au fost audiaţi şi validaţi iniţial de comisiile de specialitate.
Noii membri titulari ai CA al TVR sunt:
1. Irina Radu - nominalizată de PSD. 2. Doina Gradea - nominalizată de PSD. 3. Alfred Bulai - nominalizat de PSD. 4. Radu Carp – nominalizat de PNL. 5. Oana Stănciulescu - nominalizată de PNL 6. Christel Ungar Ţopescu - nominalizată de Preşedinţie. 7. George Orbean – nominalizat de Guvern. 8. Debreczeni Hajnal - nominalizată de UDMR. 9. Raico Cornea – nominalizat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. 10. Monica Simona Ghiurco – din partea salariaţilor SRTv. 11. Teodor Gabriel Giurgiu - din partea salariaţilor SRTv. 12. Valeriu Cristian Hadji- Culea - nominalizat de ALDE
13. Ruxandra Garofeanu- nominalizată de UNPR. Membrii supleanţi sunt: Elena Anca Dindirică, Smaranda Vornicu Shalit, Lucian Romaşcanu (PSD); Adriana - Silvia Mesesian, Cristian Vasile Petcu (PNL); Rostas Peter Istvan (UDMR); Georgiana Irina Lazăr (UNPR); Andrea Julika Ghiţă (grupul parlamentar al minorităţilor naţionale); Gheorghe Bălăşoiu (ALDE); Cornel Mihalache, Luminiţa Velciu (din partea salariaţilor SRTv); Ana Maria Sandu (Preşedinţie).
Iată primul meu comentariu la finele lecturii Protestului și a listei de semnatari.

[Am republicat introducerea la un apel pe care îl semnasem, alături de inițiator și de alții, la vremea respectivă.]

Dan Culcer    martie 20, 2016 la 10:46 pm

Legea 217/2015 (Wiesel, Antonescu, Florian, etc.) nu este constituţională

Domnule Ciorbea,
Vă semnalăm că aveţi datoria legală şi morală de a denunţa neconstituţionalitatea legii 217/2015 (care completează şi modifică OUG nr.31/2002- o normă care era la rîndul său acut neconstituţională). Nu vă puteţi ascunde laş atunci cînd Romania e tratată ca o colonie în care băştinaşii sînt privaţi de libertate, ca o ţară învinsă în 1944 şi ocupată pînă azi.
Dacă vă veţi deroba acum de la responsabilitatea de a apăra libertăţile cetăţeneşti- ce vă revine ca Avocat al Poporului, veţi păcătui fatal faţă de libertatea de conştiinţă a urmaşilor celor care s-au sacrificat, încercînd să-şi apere ţara şi demnitatea de urgia comunistă.
A venit momentul să vă dovediţi buna credinţă sau să vă dezonoraţi iremediabil.
V-aţi clădit cariera pretinzindu-vă un apărător al democraţiei, naţionalismului, creştinismului şi memoriei foştilor deţinuţi politici/ luptători anticomunişti, urcînd spre putere pe „culoarul” PNTcd. Veţi permite acum ca victimele comunismului să fie re-incriminate, întru protecţia călăilor şi moştenitorilor lor, prin impunerea unor legi nocive, paraşutate dinafara României?
Vă cerem să faceţi demersurile de rigoare, faţă de toate instituţiile care se pot implica la un moment dat în corectarea situaţiei (în primul rînd Curtea Constituţională, dar şi ICCJ/CSM, parlament, presă etc.).
Deschizînd lista de semnături: Ioan Roşca, cercetător interdisciplinar, purtător de cuvînt al Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului
ATENTIE ! Puteti gasi o argumentatie completa si semna pentru continuarea consistentă a acțiunilor anterioare promulgării legii 217 la :
http://www.petitieonline.net/petitie/parlamentul_i_i_incalca_atributiile_constitutionale_arogandu_i_calitate_de_putere_judecatoreasca_-p14383150.html

boris.mehr martie 21, 2016 la 7:12 am
interesant dialog între pro-legionari și anti-legionari, ca substrat al chestiunii de suprafață. Oana S. nu este o personalitate, deci nu despre ea ca persoană vorbim. Regretabil rămâne faptul că nici azi nu se cunoaște cum trebuie istoria Legiunii, un produs rebutat al confruntării fascism- stalinism. Legiunea s-a înecat în propriul sânge, spunea Nichifor Crainic care la început nu critica Legiunea. Mai citiți fraților istorie, luminați-vă, faceți o listă cu morții – martiri de care răspunde Legiunea – prefectul Manciu, premierul Duca, premierul Armand Călinescu, circa 60 de politicieni uciși la Jilava, REBELIUNEA ȘI POGROMUL din ianuarie 1941, rolul multor legionari de slugoi ai lui Antonescu, apoi ai regimului comunist. Aceștia sunt eroii neamului? Halal eroi. Să umplem țara cu statui ale lui Codreanu și Sima, să ne întoarcem la preistorie? 
Dan Culcer martie 21, 2016 la 10:27 pm
Domnul Boris Mehr ar merita să fie reciclat ca să învețe cum se citește un text. Nu eu sunt autorul petiției către avocatul poporului nici Ioan Roșca, care este un semnatar. Autorul este Petru Borodi din Cluj-Napoca. Cu opiniile lui Ioan Roșca sunt,
de altfel, întrutotul de acord, în privința diagnosticului de mai jos.
«Nu nostalgia faţă de legionari sau Ceauşescu e în joc acum, de fapt. Ci descurajarea sau încurajarea rezistenţei faţă de o dominaţie neocolonială»
 Cred că merită să citez acum din finalul unei scrisori larg deschise prin care cercetătorul și militantul Ioan Roșca se adresa în 2015 unor intelectuali români.

«Nu dezertaţi simulînd că nu înţelegeţi ce se întîmplă. Nu nostalgia faţă de legionari sau Ceauşescu e în joc acum, de fapt. Ci descurajarea sau încurajarea rezistenţei faţă de o dominaţie neocolonială care va secătui ţara de resurse, va ucide autonomia României, va transforma populaţia într-o turmă docilă de sclavi inconştienţi, sau chiar în carne de tun.
Nu vă deranjează/priveşte sau nu vă convine să vă pronunţaţi? Aşteptaţi să vedeţi cum se termină noua rundă din ciocnirea dintre imperii? Credeţi că puteţi continua jocul la toate capetele, luneca decurcăreţ şi chiar pretinde lauri, fără riscuri? Că veţi mai avea credibilitate, dacă tăceţi acum? Chiar şi după ce veţi recepţiona această provocare/ somaţie directă, personală, explicită? Veţi susţine că problema pe care v-am pus-o nu trebuie tranşată pentru că e ceva în neregulă cu mine?
Sau veţi trata acest mesaj ca o invitaţie la limpezirea apelor, ieşind la timp de pe lista tăcerii/ruşinii, reacţionînd onest şi demn, ca români şi ca oameni liberi. Şi mă voi pomeni că regăsesc pe lista semnatarilor petiţiei, aproape toţi destinatarii acestei scrisori deschise… Ceea ce, avînd în vedere capitalul de imagine de care încă vă bucuraţi, ar putea conta.»

Ioan Roşca, 22 august 2015 (pentru cei ce nu ştiu cine le scrie:
http://www.procesulcomunismului.com, http://www.piatauniversitatii.com, http://www.ioanrosca.com )


Sunt dreptaci din naștere. Nu dreptist. Acesta este un cuvânt în curs de validare doar în vocabularul lui B.M.
Se vorbește și scrie despre valori. Se contestă valorile dreptei în numele falsul temei al aparteneței (unora) la mișcarea legionară. Denunțurile ce se practică acum seamănă vrajbă și divid în favoarea unor actanți sub steag străin.
Să mi se dea lista valorile stângii, ca să putem compara în liniște. Cine, dadaistul Tzara, membru al CC al PCF și declarat comunist până la moarte, chiar dacă staliniștii săi colegi l-au ostracizat pentru că a protestat contra intervenției sovietice în Ungaria, unde comunștii reformiști au încercat să facă printre primii un soi de național comunism, sub steagul fiului de bancher Georg Lukacs ? Lucrețiu Pătrășcanu? Gherea? Da, acesta da. Radu Florian? Roller? Haida, de!

Dan Culcer


boris.mehr martie 21, 2016 la 12:29 pm 
nu mă miră poziția curat demagogică a vechiului dreptist Dan Culcer, a scris multe la viața lui, acum se repede la bietul Avocat al Poporului, care ar trebui să se adune un pic și să dea o replică ca un om al democrației sociale, nu rudimentare. Libertatea se apără prin legi, iar legionarii erau în afara Legilor de orice fel, morale, creștine, în afara umanismului. Cine este Oana? Un pion.


boris.mehr martie 21, 2016 la 12:39 pm
dacă controversatul Dan Culcer este aici, ce să mă mai mir de alții?


boris.mehr martie 22, 2016 la 2:54 pm
Deși unii s-au agățat de numele Mehr, nu mă intimidează, nici dl. Culcer nu mă convinge cu un text care nu are nicio legătură cu subiectul – promovarea unei persoane care nu se sfiește să admire sf. tinerețe legionară și să atace activitatea unui om inflexibil în vederile sale anti-legionare, dr. Alexandru Florian. Dacă România va deveni o colonie a Vestului nu este decât vina noastră a tuturor, că nu știm dreapta măsură. [s.n.]Din brațele lui Stalin am sărit în brațele Unchiului Sam și ale Germaniei creștin-democrate. Să ne despărțim de trecut râzând, spunea ereticul Marx. Singura propoziție care îmi place la el. Repetăm la nesfârșit istorii curioase despre eroii și anti-eroii din trecut. Să alegem un Parlament de oameni valoroși nu analfabeți și furăcioși. Mersi pentru spiritul colegial al unora, numai bine.
[Dan Culcer : România este o colonie, nu mai are nevoie să devină.]

Dan Culcer martie 22, 2016 la 6:05 pm

Că dl Marian Mehr nu vede legătura cu subiectul ține de redusa utilizare a sinapselor proprii Dlui Mehr. În cazul Alexandru Florian, ireductibilul adversar al «legionarilor», dincolo de motivațiile politice și comunitare, ireductibilitatea acestuia derivă și din salariu.# Nu mă las nici eu intimidat de acuze, etichete, aluzii și legi strâmbe.
Subiectul disputei este cel subliniat de Ioan Roșca și relansat de mine aci, nu adeziunea, la tinerețe sau la bătrânețe, a unora la doctrina legionară sau neo-legionară. În schimb solidaritatea peste veac a internaționaliștilor deveniți monitorizatori, în numele propriului lor naționalism, este atât de evidentă că poate nici nu mai trebuie exemplificări.
Nimeni nu mă poate convinge că deciziile tribunalelor comuniste din România au fost corecte și pot sta la baza unei legi care se referă la ele ca la autoritatea lucrului judecat. Mai devreme sau mai târziu aceste sentințe vor fi casate. Cei care își bazează artefactele morale și politice pe astfel de pseudo-sentințe mi se par pur și simplu ridicoli. Nu merită decât milă, nu și acord sau înțelegere.

# A se citi  articolul documentat semnat de Ion Spânu în Cotidianul. Cu scuze, rămîne cum am stabilit. Directorul Institutului "Elie Wiesel" este un fost propagandist al PCR
Link consultat http://www.cotidianul.ro/directorul-institutului-elie-wiesel-este-un-fost-propagandist-al-pcr-278322/


boris.mehr martie 23, 2016 la 10:02 am
Când nu ai argumente clare și te ascunzi în spatele unui patriotism de culoare verde, devii agresiv și mă numești „redus” amice desident Culcer, care circulai prin Paris în 1984 ca orice băiat…sub umbrelă. Este? Cândva m-ai publicat în ASYMETYRIA, ai uitat, Engels, alt eretic nenorocit, spunea că uitarea este condiția reînvățării, reciclării, nu am spus gratuit – controversatul Dan Culcer. Alexandru Florian nu se zbate pentru salariu, asta ar face Dan Culcer probabil. Sunt destui care gândesc astfel. Este vorba de a apăra memoria victimelor unei tragedii incomensurabile- HOLOCAUSTUL. Dar se pare că unii nu aud nimic, surdul nu aude decât ce dorește. Respect lupta anticomuniștilor reali, cer același respect față de victimele nazismului, fascismului, legionarismului. Fiecare evreu a pierdut rude în Holocaust, bunicii mei au fost asasinați pe Bug. Eu am scăpat, eram un copil, născut în același an cu Dan Culcer, care numai propria tragedie o cunoaște. Orb și surd, bietul om. 


Dan Culcer martie 23, 2016 la 3:10 pm
Boris Marian Mehr este binevenit în paginile revistei http://www.asymetria.org Chiar cu textele în care mă face «patriot verde». Dl. Mehr are dreptul să fie patriot albastru-alb? Nu am uitat că am publicat texte semnate de B.M., dimpotrivă am recitit recent și alte texte ca să îmi amintesc cu cine am de-a face. 
Utilizarea redusă a sinapselor însemnă dificultatea sau refuzul dogmatic, poate oportunist de a face legături între fapte. Nu am scris că Boris Mehr ar fi redus mental. Nu cred așa ceva, dacă aș crede nu mi-aș da osteneala să discut cu dânsul.

Dar toate astea sunt în afara subiectului.
 La subiect este recolonizarea României, distrugerea și vânzarea terenurilor agricole, reconstituirea proprietăților feudale sau paleo-capitaliste după lichidarea economiei României, care nu a fost o ladă de gunoi sau o grămadă de fier ruginit, cum se afirma în 1990 de către proști sau de către trădătorii intereselor colective (nu folosesc termenul interese naționale!)
Pincu Sfartz, un colaborator al revistei evreiești online ACUM.tv,, inginer în România, a descris industriile în care a lucrat până la pensionare. Era mândru de ceea ce realizase el și colegii lui. Nu erau ruine.


Contest validitatea deciziilor unor tribunale așa-zis aliate, de fapt sub control comunist și sovietic. Implicit contest orice lege sau decret care socotește acele sentințe drept juridic valide. De ce ocolești subiectul Dle Mehr?

Pe ce temei insinuezi, Dle Mehr, că eu aș lucra pentru bani, pentru cine de altfel? În vreme ce știm amândoi care este salariul lui Alexandru Florian și cine plătește. Nu insinuez nimic, Florian e lefegiu. Al ramolitului de stat al românilor sau al cui ? care se lasă jumulit.
Nu vreau să contribui prin impozitul plătit de mine în România, nici măcar cu 1 ban, la întreținerea unui director al unui institut care, în loc să se ocupe cu studierea iudaismului (activitate perfect onorabilă), face poliție politică, face presiuni prin telefoane amenințătoare asupra unor instituții de stat, asupra unor directori de institute de cercetări, asupra Academiei Române etc. Amenințările bazate pe legea scelerată înfricoșează pe cei care au ceva de pierdut, funcții de pildă.

Eu nu am nimic de pierdut ci totul de câștigat, adică libertatea de a-mi alege modelele. Și de a nu accepta anacronismele în judecarea faptelor istorice.

Statul român pentru care lucra Mircea Vulcănescu nu era un stat prieten cu Germania nazistă (semnatara Pactului Stalin-Hitler, coautoare a Diktatului de la Viena) ci dușmanul acesteia, precum era și victima potențială a Sovietelor care, prin Partidul Comunist din România, lucrase pentru descompunerea României.

Cei care lucrează în acest sens sunt continuatorii acestei politici dușmănoase, sub altă mască.
 Putem discuta despre politica guvernelor Sima și Antonescu. Cu condiția să le analizăm în context și nu din perspectiva exclusivă a situației evreilor în România.

În România nu trăiau și nu trăiesc doar evrei. Mai sunt și români, maghiari, secui, turci, greci, armeni. Tragica soartă a unor evrei din România, o minoritate, nu îngăduie nombrilismul practicat de această lege scelerată.
Mircea Vulcănescu este pentru mine un model de intelectual și patriot, chiar dacă asta nu-i convine cuiva. Și cei care ar vrea să mă împiedice să-i cinstesc public memoria îmi sunt dușmani. E clar?

Cu asta am încheiat participarea la comentarea acestei scrisori de protest care pune, pentru mine, definitiv, pe lista neprietenilor toți semnatarii. Restul sunt sofisme. E vremea să alegem.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.