Treceți la conținutul principal

Petiţie: Legea 217/2015 nu este constituţională

Prietenul Ioan Roşcacercetător interdiciplinar, purtător de cuvînt al Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului a lansat o petiție online pentru a cere intervenția lui Victor Ciorbea, Avocat al Poporului, pentru declarea Legii 217/2015 ca neconstituțională. Semnaturile se pot adauga la adresa:
Pentru depunerea unei Petiții personale la Avocatul Poporului trebui respectat câteva reguli descrise la acest link.
http://www.avp.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=69&Itemid=110&lang=ro#11


OPINIA mea despre Victor Ciorbea, pe care l-am cunoscut la Paris, fiindu-mi prezentat ca o mare speranță a Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat, este următoarea : un popă de țară, fără nici o carismă politică, șmecher și precuat în aceste limite. Nu am așteptat și nu cred că se poate aștepăta de la el o astfel de inițativă care implică curaj și inteligență.
Neconstituționalitatea acestei legi este evidentă, dar trebui demonstrată și deci analizată de o instituție care se numește Curtea Constituțională. Din deciziile acesteia, din comportamewntul membrilor ei de până acum se poate deduce simplu că este formată nu din judecători indepedenți ci din persoane obediente. Fațî de cine? Față de cei de care, în ciuda aprențelor, depind și pe care îi servesc. 

Neconstituționalitatea constă în tratarea discriminatorie a cetățenilor României. Constă în recunoașterea implicită și explicită a unor sentințe abuzive, date sub presiunea ocupanților și din supunerea, bazate pe trădarea executanților. 
Justiția Republicii Populare Române ulterior rebotezată în Republică Socialistă, stat nesuveran, aflat sub ocupație străină, cu trupe străine pe teritoriul ei, aflate în România pe baza unor convenții semnate de un guvern ilegal și alegal instaurat prin alegeri falsificate.
Justiția Republicii Populare Române a acționat ca o justiție de tădători ai intereselor majorității cetățenilor.
Istoriografia română a definit o parte din aceste situațiii încă dinainte de 1989, cea de după 1989 a confirmat prin documente în fine publicate.
Contestarea legii se face nu doar în numele foștilor legionari sau a urmașilor acestora, sau în numele oricărei alte direcții politice de stânga sau de dreapta, ci în numele oricărui cetățean al României care respinge teroarea și abuzul unor minorități ostile, sprijinite de state străine, încălcând iarăși suveranitatea statutului și a cetățenilor ei.
O lege se face pentru toți, se aplică tuturor. Nu pentru o minoritate, în interesul exclusiv al acesteia, sub pretextul apărării acesteia. Nimeni nu o agresează în România.
În România nu există fascism, există în schimb nostalgici ai comunismului național sau ai proto-comunismului kominternist.  
Cetățeni României fără de partid sunt sătui de CLEPTOCRAȚIE și  nu mai știu ce soluție să adopte pentru a scăpa teferi ei și copii lor. În căutarea uneie soluții organice, nu importate și impuse din exterior.
Dan Culcer
Bibliografie 
Promulgarea legii 217/2015-un dictat antidemocratic, antilibertar, anticonstituţional, antijustiţiar şi antiromânesc:

Emisiunile din 3 august 2015 la 1:39:15 si 5 august la 1:08:30


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...