Treceți la conținutul principal

Pălăvrăgeala Magna

De ceva zile, puține, tot intelectualul are păreri despre intervenția scriitorului Nicolae Breban la înscăunare dlui Radu Boroianu ca director al noi versiuni, post băsesciene, a Institului Cultural Român. Pe blogul poetului Dorin Tudoran citesc această intervenție de bun simț :

Jordan Dorin Tudoran2 days ago
Distinse domnule Dorin Tudoran si [acelor] distinsilor domni oameni de cultură (sic) care se-nfierbântă în acest subiect (numirea noului presedinte I.C.R.). Ce bine ar fi daca v-ati consuma energia si inspiratia in scopuri de cultura, de conservarea ei si mai ales de susținerea valorilor culturale, adevarate, romanesti.
 Intelectualitatea de astazi, ma refer la cea scriitoriceasca, este mai mult ocupata de politichie decat de a-si forta mintea in a scrie lucruri frunoase si interesanteLupta asta pentru putere vă distruge, domnilor...Asa cum România este lipsita de sosele, de infrastructura economica normala, asa si arta de dupa 1990 a cazut intr-o mizerie lamentabila. Personal,nu pot sa constat că, plecat de 35 de ani din Romania, la ora actuala, ceea ce se intampla dupa 1990.d.p.d.v. cultural este pur si simplu o catastrofă .....Unii din scriitori fecunzi dinainte de 1990 s-au transformat subit in politicieni...,altii si-au facut un modus vivendi in a-l improsca cu rahat pe Mihail Sadoveanu ( ca de, este trendy sa faci asa ceva, dupa 1990-dar culmea este ca nimeni dintre savantii Romaniei nu l-a improscat cu rahat pe Acad. I.C. Parhon care a fost ditamai Presedintele M.A.N. câtiva ani buni până in 1952!!). Se pare însă că, în Romania actuala, politica de interese este mai presus de vocația sacră de scriitor,......Ehhh..

Dl Jordan crede în Scriitor. Vocație sacră. Firește, se poate scrie mai clar, mai dichisit și mai dur. Dar măcar dl. Jordan nu participă la pălăvrăgeala asta dominantă. Cunoașterea directă a dosarelor de urmărire informativă pe care Securitatea i le-a dedicat lui Nicolae Breban ar fi mai utilă. Gabriel Andreescu le-ar fi putut edita, dacă tot a stat să le citească. În rest, prea mult urechism peste tot. Ce-ar fi să mai dăm cu nasul sau ochii prin sursele primare? Deși nu locuiesc în România, eu am încercat. Și le-am citit. Se reduce plăcerea pălăvrăgelii, desigur. Dar s-ar înțelege ceva mai mult din lumea prin care cei mai vârstnici dintre noi am trecut. Nici eroi, dar nici lichele.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …