Treceți la conținutul principal

Reforma Uniunii Scriitorilor - urmare dar nu sfârșit

Am trimis azi un mesaj (reprodus mai jos) unuia dintre semnatarii Scrisorii deschise privitoare la o reformă necesară a Uniunii Scriitorilor, la care am aderat, adresată președintelui actual al acesteia, Nicolae Manolescu.
Cred că s-ar fi cuvenit ca o astfel de scrisoare să se adreseze și Consiliului Uniunii, organul conducător, teoretic și legal, al asociației, pentru a evita excesiva și endemica personalizarea a instituțiilor din România. 
Merită semnalată totuși tăcerea bizară a majorității scriitorilor. Nu e vorba de a semna sau nu, ci de a comenta propunerile de reformă puse în circulație, toate fiind inteligente și necesare. 
Acest mesaj se adresează de fapt tuturor semnatarilor, printre care, pentru moment, se afau, presupun în ordinea semnăturii, Octavian Soviany, Florin Iaru, Mariana Codruţ, Petru Ilieşu, Daniel Vighi, Ovidiu Nimigean, Cristian Teodorescu,Radu Aldulescu, Rita Chirian, Liviu Antonesei, Paul Vinicius, Lucian Vasilescu, Vasile Baghiu, Andrei Ţurcanu, Ionel Ciupureanu,Anca MizumschiDoina Ioanid, Dumitru Crudu, Paul Cernat, Andrei Terian, Bogdan Creţu, Nicolae Avram, Alex Goldiş, Ştefan Manasia, Dan-Mircea Cipariu, Peter Sragher, Adrian Suciu, Gelu Vlaşin, Dan Iancu, Lucian Perţa, Cosmin Perţa, Mugur Grosu, Mircea Ţuglea, Bianca Cernat, Alexandru UiuiuAmelia StănescuŞtefania Coşovei, Nicoleta Popa, Radu Părpăuţă, Alexandru Mica, Gelu Diaconu, Alexandru Petria, Nicolae Silade, Petre Rău, Tatiana Segal, Dan Mihuţ, Luminiţa AmarieValeriu Mircea Popa, Ioana Greceanu, Mihai Vieru, Darie Lăzărescu, Diana Iepure, Daniel D. Marin, Igor Ursenco, Ioan Vasiu, Daniel Vorona, Florin Hălălău, George G. Asztalos, Andrei Ruse, Bogdan Munteanu, Flori Bălănescu, Sorin Despot, Radu Niţescu, Dan Ciupureanu, Yigru Zeltil, Cristina Nemerovschi, Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Bogdan Suceavă, Radu Vancu, Claudiu Komartin.


Stimate coleg,
Cum sunteți singura persoană cu care corespondez direct pe tema reformei Uniunii Scriitorilor, vă rog insistent să atrageți atenția cosemnatarilor scrisorii deschise asupra celor câteva sugestii și întrebări formulate de mine, pentru includerea acestora sub o formă corespunzătoare, în cadrul viitoarelor negocieri sau reforme. (Unde pot găsi lista completă a cosemnatarilor??)
Țin la aceste sugestii pe care le consider cel puțin atât de importante ca solicitarea transparenței activităților economice recente ale Uniunii. Dar aștept o luare de poziție cu privire la chestiunea reintegrării Fondului literar în structura organizatorică a Uniunii. Așa cum am scris, consider că privatizarea a fost abuzivă, fiindcă nu s-a solicitat acordul tuturor membrilor «cooperativei» de ajutor reciproc care era Fondul. Un statut de acest gen exista în România în afara Fondului. Toate Casele de ajutor reciproc funcționa pe baza unui astfel de statut, care se aplica similar în cazul Fondului.Căutarea documentelor din perioda DRPopescu ca și a acelora care ar fi trebuit să existe pentru perioada Dinescu, Ulici, studierea lor de persoane competente în dreptul asociativ, ar lămuri dispariția importantelor sume de bani de care dispunea Uniunea, respectiv Fondul în momentul de trecere de la comunism la cleptocrație.D. R. Popescu, Mircea Dinescu, Eugen Uricaru, George Bălăiță, ca foști președinți sau vice-președinți, împreună cu ceilați membrii supraviețuitori ai conducerii, cu contabilii sau administratorii, trebuie invitați la un dialog public, în fața scriitorilor semnatari sau în fața oricărui scriitor care dorește să afle ce se face în asociația din care face parte, și solicitați să dea seama de modul în care au gospădărit averea noastră comună. D.R. Popescu trebuie să știe de câți bani dispunea Uniunea în 1989. Nu a vorbit niciodată despre asta, după știința mea. Să fie pus în situația de a înceta să tacă.Aștept opinia Dv. Cu tot binele, Dan Culcer-- 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …