Treceți la conținutul principal

Întrebări pentru fostul președinte al Uniunii Scriitorilor din R.S.România, D. R. Popescu

Am postat pe Facebook, în cadrul grupului pentru reforma Uniunii Scriitorilor din Românai, câteva întrebări pentru fostul președinte al Uniunii Scriitorilor din R.S.România, D. R. Popescu

1. Vă amintiți conversația pe care ați avut-o cu ocazia numirii Dv ca președinte al USRSR? Ce înalt funcționar de partid v-a convocat? Ce indicații vi s-au dat, ce sarcini vi s-au trasat?
2. Convocarea statutară a Consiliului Uniunii a fost amânată mereu și mandatul Dv. a fost prelungit nestatutar. La ordin sau din propria Dv. inițiativă?
3. La data încheierii misiunii Dv. de partid, care erau fondurile de care dispunea Uniunea, deci și Fondul Literar?
4. Ca membru vechi al Uniunii Scriitorilor, ce părerea aveți despre modul în care instituția a fost condusă după încheierea mandatului Dv.?
5. Vă amintiți de ecoul povestirii Dv, Leul albastru, de retragerea revistei Luceafărul din chioșcurile de presă? În arhivele cenzurii acestei situații i s-au dedicat câteva zeci de pagini de critici, autocritici și analize. Ați avut de suferit personal de pe urma acestei situații? Ați avut o interdicție de semnătură? Sunteți mândru și mulțumit ca scriitor că ați scris și publicat această proză?
Se angajează cineva să le transmită celor aici pomeniți întrebările noastre colegiale? Dacă aș putea obține adresa mail a scriitorului D. R. Popescu, le pot transmite singur.
Dan Culcer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …