Treceți la conținutul principal

Editori, legi, autori. Cine cîștigă mai mult?

Primesc de la un editor comunicatul de mai jos. Nu știu cine a relansat chestiunea taxei de timbru cultural. Știu însă că practicile editorilor români, nu mă refer la Polirom, nu sunt deloc corecte. Am avut de-a face cu două edituri după 1990. Prima, Dacia, sub directoratul lui Vădanei, mi-a reeditat fără nici o consultare prelabilă, o traducere din Markovits Rodion, Garnizoana din Siberia. A fost nevoie de multe mailuri, telefoane și amenințări ca să obțin un vag onorariu pentru traducere. Editura a procedat în aciași maieră preluînd fără acordul meu prefața unei traduceri din Harms. Plata s-a făcut pâna la urmă la Paris, de la mână la mână, fără nici o formalitate contactuală. 
Opinia mea este că mai toate eidturile funcțioează la limita legalității, devrem ce tirajele nu sunt menționate în contracte, de pilăs, limita validității contractului nu e precizată. Autorii români sunt de multă vreme privați de onorarii sau drepturi de autor corecte și descendenții vor avea nevoie de multă rpbdare și de avocați specializați ca să-și apere drepturile de moștenire. Dacă se mai ia în considerare că gestiunea drepturile de autor a încăput pe mâna unei instituții cu fundații suspecte cum e Copyro, am făcut un scurt bilanț al situației. Nu știm ce vor cîștiga autorii din această lege, stim că prețurile cărților sunt excesiv de mari deja.
Dan Culcer

COMUNICAT DE PRESĂ

Ref: Proiectul de lege privind timbrul cultural

Am luat cunoștință cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaților privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu privește aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creșterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărților de beletristică, proiectul prevede o creștere de la 2% din prețul de vânzare al cărților la o valoare forfetară de 1 leu.

Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va crește de cinci ori. Pentru un preț mediu al cărților editate azi în România – de 20 lei –, creșterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru țigări și băuturi alcoolice, și un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creșteri medii de prețuri de cca 7-8% față de cele actuale.

Criza economica a redus drastic, cu 30-40%, piata de carte autohtona. Consumul de carte per capita in Romania e printre cele mai scazute, iar bibliotecile, inclusiv cele scolare – cu putine exceptii – au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achizitii. Cresterea unei taxe, si asa unice in UE, nu va face decat sa reduca si mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatura.

Chiar si pentru o cota de TVA redusa (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtatoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decat nivelul mediu european. Mentionam ca in multe tari preocupate de accesul cetatenilor lor la cultura, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3-6%).

Nu stim in ce masura cresterea taxei pentru cartile de literatura va sluji uniunilor de creatori, intrucat proiectul de le
ge nu reglementeaza modul de utilizare a sumelor colectate. Știm insa ca primii afectati de scumpire vor fi elevii, studentii si toti iubitorii de beletristica, in general. Inevitabil, cererea de carte va scadea odata cu suprataxarea, iar accesul la informatie si cultura – in masura in care este un drept constitutional – va fi si mai restrictionat. Solicitam, prin urmare, ca legiuitorul sa reanalizeze implicatiile unei asemenea legi si sa-si asume consecintele sociale pe care ea le genereaza, in cazul in care nivelul de taxare al cartilor va ramane cel prevazut de actualul proiect.

Cele mai bune ginduri,
Polirom & Cartea Romaneasca
Telefon & Fax: 0232-214.100
office@polirom.ro; www.polirom.ro; www.cartearomaneasca.ro
www.romanianwriters.ro, www.romanianwriters.eu, www.romanianwriters.com

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …