Treceți la conținutul principal

Editori, legi, autori. Cine cîștigă mai mult?

Primesc de la un editor comunicatul de mai jos. Nu știu cine a relansat chestiunea taxei de timbru cultural. Știu însă că practicile editorilor români, nu mă refer la Polirom, nu sunt deloc corecte. Am avut de-a face cu două edituri după 1990. Prima, Dacia, sub directoratul lui Vădanei, mi-a reeditat fără nici o consultare prelabilă, o traducere din Markovits Rodion, Garnizoana din Siberia. A fost nevoie de multe mailuri, telefoane și amenințări ca să obțin un vag onorariu pentru traducere. Editura a procedat în aciași maieră preluînd fără acordul meu prefața unei traduceri din Harms. Plata s-a făcut pâna la urmă la Paris, de la mână la mână, fără nici o formalitate contactuală. 
Opinia mea este că mai toate eidturile funcțioează la limita legalității, devrem ce tirajele nu sunt menționate în contracte, de pilăs, limita validității contractului nu e precizată. Autorii români sunt de multă vreme privați de onorarii sau drepturi de autor corecte și descendenții vor avea nevoie de multă rpbdare și de avocați specializați ca să-și apere drepturile de moștenire. Dacă se mai ia în considerare că gestiunea drepturile de autor a încăput pe mâna unei instituții cu fundații suspecte cum e Copyro, am făcut un scurt bilanț al situației. Nu știm ce vor cîștiga autorii din această lege, stim că prețurile cărților sunt excesiv de mari deja.
Dan Culcer

COMUNICAT DE PRESĂ

Ref: Proiectul de lege privind timbrul cultural

Am luat cunoștință cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaților privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu privește aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creșterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărților de beletristică, proiectul prevede o creștere de la 2% din prețul de vânzare al cărților la o valoare forfetară de 1 leu.

Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va crește de cinci ori. Pentru un preț mediu al cărților editate azi în România – de 20 lei –, creșterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru țigări și băuturi alcoolice, și un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creșteri medii de prețuri de cca 7-8% față de cele actuale.

Criza economica a redus drastic, cu 30-40%, piata de carte autohtona. Consumul de carte per capita in Romania e printre cele mai scazute, iar bibliotecile, inclusiv cele scolare – cu putine exceptii – au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achizitii. Cresterea unei taxe, si asa unice in UE, nu va face decat sa reduca si mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatura.

Chiar si pentru o cota de TVA redusa (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtatoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decat nivelul mediu european. Mentionam ca in multe tari preocupate de accesul cetatenilor lor la cultura, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3-6%).

Nu stim in ce masura cresterea taxei pentru cartile de literatura va sluji uniunilor de creatori, intrucat proiectul de le
ge nu reglementeaza modul de utilizare a sumelor colectate. Știm insa ca primii afectati de scumpire vor fi elevii, studentii si toti iubitorii de beletristica, in general. Inevitabil, cererea de carte va scadea odata cu suprataxarea, iar accesul la informatie si cultura – in masura in care este un drept constitutional – va fi si mai restrictionat. Solicitam, prin urmare, ca legiuitorul sa reanalizeze implicatiile unei asemenea legi si sa-si asume consecintele sociale pe care ea le genereaza, in cazul in care nivelul de taxare al cartilor va ramane cel prevazut de actualul proiect.

Cele mai bune ginduri,
Polirom & Cartea Romaneasca
Telefon & Fax: 0232-214.100
office@polirom.ro; www.polirom.ro; www.cartearomaneasca.ro
www.romanianwriters.ro, www.romanianwriters.eu, www.romanianwriters.com

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A trecut granita dintre România și Republica Moldova, gol pusca

A trecut granita dintre România și Republica Moldova, gol pusca   Politistii de frontiera botosaneni i-au intocmit dosar penal unui moldovean, care a trecut ilegal frontiera de stat in Romania, peste raul Prut. Pana aici nu este nimic neobisnuit, numai ca atunci cand a fost gasit de politistii de frontiera moldoveanul era complet dezbracat. Vineri, in jurul orelor 12.00, politistii de frontiera de la Sectorul Politiei de Frontiera Radauti Prut au fost informati ca pe raza localitatii Crasnaleuca se afla un barbat, de aproximativ 40 de ani, dezbracat complet, suspect ca ar fi trecut frontiera de stat dinspre Republica Moldova. Echipajul s-a deplasat la fata locului retinand persoana ducand-o la SPF Radauti Prut. Pe durata cercetarilor s-a constatat ca acesta se numeste Ghenadie S., are 39 de ani si este cetatean din Republica Moldova. Barbatul a declarat politistilor de frontiera ca a trecut ilegal frontiera de stat dintre Moldova si Roman...

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Din istoria revistei VATRA. O notă informativă din 1970

Răposatul nostru coleg de asociație profesională, Zeno Ghițulescu, a fost unul din numeroșii «sprjinitori» ai revistei Vatra. La cinci luni după această turnătorie, apărea primul număr al revistei. Dan Culcer, 1 iulie 2026 10.12.1970 COP IA T _ DU PA_ T EX T U L O RIGINAL 102/B.B. Sursă de încredere STRICT SECRET = N OTA I N F OR M ATIVA = ==================== In urmă cu cca. o săptămînă, sursa a discutat cu Dr.ZE N O GHITUL E SCU medic, care p intre altele a relatat următoarele : GUG A RO M UL US . DA N CULC E R și SIN M IHAI (profesor) alcătuie sc o gașcă separată, s înt dușmani ai regimului socialis t și sînt cu sentimente naționaliste, î ncercî nd . s ă acapareze f u n cțiile cheie în literatura j udețului .— Cî n dva și el a f ost î n a n t u ra j u l lor, d a r tocmai din aceste cauze și-a întrerupt relațiile cu ei.- Sursa d is c utî nd cu GUGA acesta a spus că el a organizat un cerc de traducători cu 12 membrii, care săptăm â nal se a...