Treceți la conținutul principal

Liberalismul — o forma radicală a anarhismului, aplicată în «economie»

Detalii
Access subject to conditions

Ciudată? Nu, logică și necesară a fost și este legătura între anarhism, iudaism și liberalism. Liberalismul este forma radicală a anarhismului. Deregularizarea, piața liberă de orice control. Idealul anarhic total. Disoluția și moartea statului, așa cum fusese proclamată, chiar dacă nerealizată de revoluția lui Marx și Lenin. Triumful concurenței sălbatice, fără alte reguli decât acelea ale forței și vicleniei. Dan Culcer

Descriere
«Une étrange et magique rencontre...» C'est ainsi qu'Amedeo Bertolo définit dans son introduction la convergence ? entre la fin du XIXe et la moitié du XXe siècle ? de deux traditions que l'on aurait tendance à considérer comme étrangères l'une à l'autre. Mais il suffit d'évoquer les noms de Bernard Lazare, de Gustav Landauer, de Franz Kafka, de Gershom Scholem, d'Emma Goldman et de tant d'autres pour prendre conscience à la fois de la réalité complexe d'une telle rencontre, mais aussi de sa richesse, qui a influencé durablement à la fois le mouvement ouvrier international, les expériences communautaires en Argentine, aux Etats-Unis ou en Israël, mais également, en retour, le judaïsme moderne, ouvrant la voie à ce qu'il convient d'appeler sa version «laïque». Ce volume, issu d'un colloque tenu à Venise en 2000, retrace l'histoire de cet «anarcho-judaïsme» ou «judéo-anarchisme», de ses figures emblématiques et des débats qu'il a suscités, notamment lors de la création de l'État d'Israël, autour de la question du nationalisme.

Din Cuprins
Yiddishland libertaire (p. 11-16) | Utopie sociale et spiritualité juive (p. 17-31) | La question juive chez Max Stirner et dans la perspective libertaire (p. 33-44) | Apocalypse, messianisme laïque et utopie (p. 45-52) | Gershom Scholem entre anarchisme et tradition juive (p. 53-73) | « Le vrai lieu de sa réalisation est la communauté » (p. 75-89) | Le cas Franz Kafka (p. 91-112) | Anarchisme et judaïsme dans le mouvement libertaire en France (p. 113-124) | Anarchisme et sionisme (p. 125-142) | Réflexions sur l'antisémitisme dans le débat anarchiste (p. 143-158) | Formes de la militance juive radicale en Pologne (p. 159-171) | Anarchisme et judaïsme en Argentine (p. 173-180) | Anarchisme juif et communalisme aux États-Unis (p. 181-193) | L'anarchisme dans le mouvement des kibboutz (p. 195-205) | Anarcha-féminisme et judaïsme (p. 207-212) | Bibliographie sélective (p. 213-220) | Pages de fin (p. 221-224).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!

Anatoli Basarab. Manual de supraviețuire fără baterie.

 Noi, cei de 40+: Ultimii oameni adevărați sau Specia 40+. Manual de supraviețuire fără baterie. Oamenii de peste 40 nu sunt bătrâni. Sunt versiunea de test a omenirii. Am fost generația Beta a vieții moderne — fără update-uri, fără garanție, dar indestructibili. Noi mergeam singuri la școală. Fără GPS, fără escortă, fără „te rog să mă iei de la poartă”. Dacă ne rătăceam, întrebam un adult. Adică un om viu, nu o aplicație. Și, culmea, ajungeam acasă întregi. Ne jucam în stradă, printre mașini, câini și gropi, și veneam doar când se striga din balcon: „Hai la masă!”. Dacă nu veneam, primeam o „ședință de reeducare” cu papucul zburător. Educație fizică, aplicată pe viu. Țineam frână cu piciorul pe cauciuc, mergeam pe biciclete de adulți, de-abia ajungeam la pedale. Fără cască, fără cotiere, fără genunchiere. Aveam doar reflexe și îngerul păzitor care lucra peste program. Cine cădea, se ridica. Cine plângea, auzea: „Nu s-a rupt, deci nu doare.” Beam apă din furtun, mâncam pâine cu zah...