Liviu Rebreanu, romanul Ion, Jidoviţa şi cenzura

Un document din Arhivele naționale centrale, Fondul

DIRECŢIA GENERALĂ A PRESEI

ŞI TIPĂRITURILOR SECRET 

DE PE LÎNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI Ex.nr.3

Nr.142/27.XI.96 203

B.D.S. 1982/27.XI.965

NOTA

”ION”-Liviu Rebreanu

Editura pentru Literatură

La aparatul ştiinţific care însoţeşte romanul editura a introdus şi un fragment dintr-o conferinţă a lui Liviu Rebreanu, pe marginea genezei romanului "Ion”.

Vorbind despre unele intenţii literare de viitor,scriitorul spune :

”Tot în acelaşi timp am dat şi peste cărţulii despre stările din Basarabia şi mai ales despre colonizările pe care le făceau ruşii,destul de metodic,în provincia românească de peste Prut.Lecturile acestea au deschis pentru romanul meu în embrion orizonturi mai largi....Problema pămîntului mi-a apărut atunci ca însăşi problema vieţii româneşti,a existenţei poporului românesc....”(pag.307-308).

”....pentru Basarabia, deposedarea românilor de pămînt prin colonizarea aici de neamuri străine şi mutarea românilor băştinaşi în alte părţi ale marelui imperiu rusesc.” (pag.308-309).

Vorbind de personajele romanului ”Ion” romancierul spune :

”Pe soţul Laurei l-am făcut odrasla unui preot bătrîn cu o familie mare, împrăştiată în toate provinciile romîneşti. Bătrînul cuscru a lui Herdelea are un fecior şi o fată stabiliţi în Vechiul Regat, alt fecior la Cernăuţi, altă fată măritată în Basarabia. Astfel,cînd va veni rîndul pentru romanul problemei pămîntului în Vechiul Regat, cititorii vor găsi cîţiva oameni pe care i-au întîlnit în ”Ion”; aşişderea şi pentru romanul care urmează să se desfăşoare în Basarabia.”(pag.310).

Dînd explicaţii topografice pentru satul Jidoviţa scriitorul spune :

”Comisia oficială, care după Unire, a revizuit şi verificat numele tuturor localităţilor din Romînia Mare, a adoptat în loc de Tradam numele Jidoviţa pe care i l-am dat eu în roman şi care exprimă într-un fel şi o realitate, Jidoviţa fiind un sat pur jidovesc în regiunea noastră pur românească, de altfel unicul sat jidovesc din Ardeal, afară, binenţeles, de Maramureş.”(pag.313).

Romanul se află la ”Bun de tipar”.

26.XI.1965

Scris în 4 exemplare

Redactat :Molho Fl.

Dact. :Grumberg R.

Ex.1,2,3,-BDS

Ex.4-U.83

rd/177

Nu am aici, în Franța, ediția la care se referă documentul, ca să pot verifica dacă citatele de mai sus au fost eliminate până la urmă de cenzură. Poate mă citește cineva și mă ajută cu verificarea în exemplarul propriu.