Treceți la conținutul principal

Liviu Rebreanu, romanul Ion, Jidoviţa şi cenzura

Un document din Arhivele naționale centrale, Fondul
DIRECŢIA GENERALĂ A PRESEI
ŞI TIPĂRITURILOR SECRET 
DE PE LÎNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI Ex.nr.3
Nr.142/27.XI.96 203
B.D.S. 1982/27.XI.965

NOTA
”ION”-Liviu Rebreanu
Editura pentru Literatură
La aparatul ştiinţific care însoţeşte romanul editura a introdus şi un fragment dintr-o conferinţă a lui Liviu Rebreanu, pe marginea genezei romanului "Ion”.

Vorbind despre unele intenţii literare de viitor,scriitorul spune :
”Tot în acelaşi timp am dat şi peste cărţulii despre stările din Basarabia şi mai ales despre colonizările pe care le făceau ruşii,destul de metodic,în provincia românească de peste Prut.Lecturile acestea au deschis pentru romanul meu în embrion orizonturi mai largi....Problema pămîntului mi-a apărut atunci ca însăşi problema vieţii româneşti,a existenţei poporului românesc....”(pag.307-308).

”....pentru Basarabia, deposedarea românilor de pămînt prin colonizarea aici de neamuri străine şi mutarea românilor băştinaşi în alte părţi ale marelui imperiu rusesc.” (pag.308-309).

Vorbind de personajele romanului ”Ion” romancierul spune :
”Pe soţul Laurei l-am făcut odrasla unui preot bătrîn cu o familie mare, împrăştiată în toate provinciile romîneşti. Bătrînul cuscru a lui Herdelea are un fecior şi o fată stabiliţi în Vechiul Regat, alt fecior la Cernăuţi, altă fată măritată în Basarabia. Astfel,cînd va veni rîndul pentru romanul problemei pămîntului în Vechiul Regat, cititorii vor găsi cîţiva oameni pe care i-au întîlnit în ”Ion”; aşişderea şi pentru romanul care urmează să se desfăşoare în Basarabia.”(pag.310).

Dînd explicaţii topografice pentru satul Jidoviţa scriitorul spune :
”Comisia oficială, care după Unire, a revizuit şi verificat numele tuturor localităţilor din Romînia Mare, a adoptat în loc de Tradam numele Jidoviţa pe care i l-am dat eu în roman şi care exprimă într-un fel şi o realitate, Jidoviţa fiind un sat pur jidovesc în regiunea noastră pur românească, de altfel unicul sat jidovesc din Ardeal, afară, binenţeles, de Maramureş.”(pag.313).
Romanul se află la ”Bun de tipar”.

26.XI.1965
Scris în 4 exemplare
Redactat :Molho Fl.
Dact. :Grumberg R.
Ex.1,2,3,-BDS
Ex.4-U.83
rd/177

Nu am aici, în Franța, ediția la care se referă documentul, ca să pot verifica dacă citatele de mai sus au fost eliminate până la urmă de cenzură. Poate mă citește cineva și mă ajută cu verificarea în exemplarul propriu. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.