Treceți la conținutul principal

Liviu Rebreanu, romanul Ion, Jidoviţa şi cenzura

Un document din Arhivele naționale centrale, Fondul
DIRECŢIA GENERALĂ A PRESEI
ŞI TIPĂRITURILOR SECRET 
DE PE LÎNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI Ex.nr.3
Nr.142/27.XI.96 203
B.D.S. 1982/27.XI.965

NOTA
”ION”-Liviu Rebreanu
Editura pentru Literatură
La aparatul ştiinţific care însoţeşte romanul editura a introdus şi un fragment dintr-o conferinţă a lui Liviu Rebreanu, pe marginea genezei romanului "Ion”.

Vorbind despre unele intenţii literare de viitor,scriitorul spune :
”Tot în acelaşi timp am dat şi peste cărţulii despre stările din Basarabia şi mai ales despre colonizările pe care le făceau ruşii,destul de metodic,în provincia românească de peste Prut.Lecturile acestea au deschis pentru romanul meu în embrion orizonturi mai largi....Problema pămîntului mi-a apărut atunci ca însăşi problema vieţii româneşti,a existenţei poporului românesc....”(pag.307-308).

”....pentru Basarabia, deposedarea românilor de pămînt prin colonizarea aici de neamuri străine şi mutarea românilor băştinaşi în alte părţi ale marelui imperiu rusesc.” (pag.308-309).

Vorbind de personajele romanului ”Ion” romancierul spune :
”Pe soţul Laurei l-am făcut odrasla unui preot bătrîn cu o familie mare, împrăştiată în toate provinciile romîneşti. Bătrînul cuscru a lui Herdelea are un fecior şi o fată stabiliţi în Vechiul Regat, alt fecior la Cernăuţi, altă fată măritată în Basarabia. Astfel,cînd va veni rîndul pentru romanul problemei pămîntului în Vechiul Regat, cititorii vor găsi cîţiva oameni pe care i-au întîlnit în ”Ion”; aşişderea şi pentru romanul care urmează să se desfăşoare în Basarabia.”(pag.310).

Dînd explicaţii topografice pentru satul Jidoviţa scriitorul spune :
”Comisia oficială, care după Unire, a revizuit şi verificat numele tuturor localităţilor din Romînia Mare, a adoptat în loc de Tradam numele Jidoviţa pe care i l-am dat eu în roman şi care exprimă într-un fel şi o realitate, Jidoviţa fiind un sat pur jidovesc în regiunea noastră pur românească, de altfel unicul sat jidovesc din Ardeal, afară, binenţeles, de Maramureş.”(pag.313).
Romanul se află la ”Bun de tipar”.

26.XI.1965
Scris în 4 exemplare
Redactat :Molho Fl.
Dact. :Grumberg R.
Ex.1,2,3,-BDS
Ex.4-U.83
rd/177

Nu am aici, în Franța, ediția la care se referă documentul, ca să pot verifica dacă citatele de mai sus au fost eliminate până la urmă de cenzură. Poate mă citește cineva și mă ajută cu verificarea în exemplarul propriu. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …