Treceți la conținutul principal

Intre Laita si Elbrus

Economiile țărilor din zona evocată de la Laita, la granița cu Austria, la Elbrus, în masivul caucazian, se pot considera complementare. Eliminarea conceptului euro-asiatic din logica politică a țărilor mici și mijlocii se bazează pe eliminarea din joc a principiului hegemonic, reprezentat aici de politica statului celui mai puternic din această zonă, Rusia. 
Alexandr Dugin, ideologul, este un geopolitician care judecă în cadrul principiului hegemonic rus. Românii care se lasă atrași de așa zisă comunitate de interese orotodoxă nu cunosc istoria relațiilor dintre Patriarhia moscovită și bisericile zise autocefale, deloc egalitare. 
Dar România, Ungaria, Polonia, Lituania, Estonia, Letonia, Bulgaria, Sârbia, Croația, Muntenegru, Ucraina, Belarus, Grecia, Cipru, Armenia, Georgia, Turcia chiar, sunt toate europene prin permeabilitatea actuală a granițelor iar prin întinderea lor teritorială redusă pot construi relații de cooperare bazate exclusiv pe principii și realități în care similaritatea domină. În acest context, nici un stat nu poate aspira la hegemonie. O astfel de soluție trebuie pregătită. Prima mișcare ar fi construirea unor linii de comunicare, șantiere care vor absorbi local forța de muncă excedentară neutilizată și exportată acum spre vest. A doua concomitentă ar fi pregătirea unor translatori și interpreți pluricalificați, care vor asigura negocierea liberă a unor contracte de cooperare și schimburi comerciale, unde comerțul Bizanțului poate servi de model. Ar fi de la sine înțeles refuzul oricărei limbi hegemonice intemediare, inclusiv a englezei, francezei sau rusei. Băncile vor fi naționalizate, va fi reintrodusă acoperirea cu aur a monedelor, în locul fabricii americane de hârtie fără valoare reală. 

Două mări rămân deschise, Marea Neagră și Marea Baltică, căi navigabile libere spre două oceane planetare. Petrolul de la Marea Caspică poate asigura, dimpreună cu gazul celorlalte țări, o relativă autonomie energetică pe durată medie. Zonele montane au economii similare. Cele plate de asemenea. Se poate organiza o planificare negociată, fără impunerea unor specializări forțate, poate fi reînviat modelul CAER-ului, prostește abandonat, în loc să fie adaptat prin eliminarea factorului hegemonic. Astfel, poate, conflictele armate potențiale din zonă ar deveni inutile iar manevrele etnocentrice de insularizare devin ridicole. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...