Treceți la conținutul principal

Către prietenul Cseke, In asteptarea reluarii corespondentei

Draga Gaby, lucrurile nu s-au impotmolit. Sunt doar in asteptare. Am lucrat toată vara la adunarea unor argumente si documente privitoare la situația actuala in relațiile maghiaro-române. Nu voi mai avea poate ocazia să o fac tot atât de serios.  Deci, doar o dată si cat pot de bine. 
Linkul pe care ți l-am trimis spre PANNONFRONT face parte din această cercetare. Teza mea este că aceste mișcări ideologice, aparent marginale, sunt cele care se vor impune in viitor. Deci ele trebuiesc cunoscute de mine, ca să pot încerca o minimă anticipare. Câtă istoria o permite, cu imprevizibilul ei obișnuit. 

Chiar și CIA, KGB, AVO, Securitatea sau Mossad, care au mai multe informații decât pot eu avea, au ceva comun cu subiectul nostru— construiesc scenarii de anticipare, nu de anticipație, și scenarii de orientare a politicii in direcția dorită de cei pe care îi slujesc. Politica se face în acest fel. 
Doar civilii ca noi s-au obișnuit să o suporte, mereu uimiți de ceea ce le cade pe cap. 
Eu cred că trebuie să fiu activ, adică să propun variante, în sensul aceleia pe care am propus-o deja, o Europa de Est de la Laita la Elbrus, care să permită unirea echilibrată a unor țări mici și mijlocii, singura posibilitate de a rezista presiunii din partea țărilor mari, a unor imperii în expansiune — SUA, și a altora în reconstrucție, Rusia, China, Califatul arab. De asta depinde mai mult fericirea și bunăstarea tuturor cetătenilor acestei zone, decat de recuperarea unor bunuri ale foștilor moșieri — români sau unguri etc. Decât de pseudo—autonomia secuilor, a catalanilor, a celor din Crimeea, de distugerea marilor unități geopolitice unde comerțul și circulația sunt libere, și înlocuirea lor prin teritorii stăpânite de noi sau vechi grofi, boieri, cum a fost și cum este în România, in Ungaria, in Ucraina, în Cehia, Slovacia, Kosovo etc. oligarhi ieșiți din hoția care s-a numit privatizare și din Restaurație. 

Vei zice poate că aceasta politică nu e de nasul nostru, prea mici pentru un război atât de mare. Așa este. Și totuși... nu sunt ciung, nici orb, nici surd, nici mut. Deci scriu, privesc, aud, vorbesc. Și caut prieteni care înțeleg despre ce este vorba, adică «miről van szó».
Am găsit chiar și scrisoarea către Octavian Paler, directorul României Libere, până la mazilire, căruia îi propuneam să publice textul pe care ți-l propusesem ție pe Ifj Munkas. Paler nici nu mi-a răspuns, dar poate că scrisoarea lui nu a ajuns la mine fiindcă, pe atunci, toată corespondența mea era controlată și uneori blocată de Securitate.
De data asta anexez scrisoarea lui Noica către mine din 1987 și a mea către Paler.
Cu prietenie, Dan

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...