Treceți la conținutul principal

Către prietenul Cseke, In asteptarea reluarii corespondentei

Draga Gaby, lucrurile nu s-au impotmolit. Sunt doar in asteptare. Am lucrat toată vara la adunarea unor argumente si documente privitoare la situația actuala in relațiile maghiaro-române. Nu voi mai avea poate ocazia să o fac tot atât de serios.  Deci, doar o dată si cat pot de bine. 
Linkul pe care ți l-am trimis spre PANNONFRONT face parte din această cercetare. Teza mea este că aceste mișcări ideologice, aparent marginale, sunt cele care se vor impune in viitor. Deci ele trebuiesc cunoscute de mine, ca să pot încerca o minimă anticipare. Câtă istoria o permite, cu imprevizibilul ei obișnuit. 

Chiar și CIA, KGB, AVO, Securitatea sau Mossad, care au mai multe informații decât pot eu avea, au ceva comun cu subiectul nostru— construiesc scenarii de anticipare, nu de anticipație, și scenarii de orientare a politicii in direcția dorită de cei pe care îi slujesc. Politica se face în acest fel. 
Doar civilii ca noi s-au obișnuit să o suporte, mereu uimiți de ceea ce le cade pe cap. 
Eu cred că trebuie să fiu activ, adică să propun variante, în sensul aceleia pe care am propus-o deja, o Europa de Est de la Laita la Elbrus, care să permită unirea echilibrată a unor țări mici și mijlocii, singura posibilitate de a rezista presiunii din partea țărilor mari, a unor imperii în expansiune — SUA, și a altora în reconstrucție, Rusia, China, Califatul arab. De asta depinde mai mult fericirea și bunăstarea tuturor cetătenilor acestei zone, decat de recuperarea unor bunuri ale foștilor moșieri — români sau unguri etc. Decât de pseudo—autonomia secuilor, a catalanilor, a celor din Crimeea, de distugerea marilor unități geopolitice unde comerțul și circulația sunt libere, și înlocuirea lor prin teritorii stăpânite de noi sau vechi grofi, boieri, cum a fost și cum este în România, in Ungaria, in Ucraina, în Cehia, Slovacia, Kosovo etc. oligarhi ieșiți din hoția care s-a numit privatizare și din Restaurație. 

Vei zice poate că aceasta politică nu e de nasul nostru, prea mici pentru un război atât de mare. Așa este. Și totuși... nu sunt ciung, nici orb, nici surd, nici mut. Deci scriu, privesc, aud, vorbesc. Și caut prieteni care înțeleg despre ce este vorba, adică «miről van szó».
Am găsit chiar și scrisoarea către Octavian Paler, directorul României Libere, până la mazilire, căruia îi propuneam să publice textul pe care ți-l propusesem ție pe Ifj Munkas. Paler nici nu mi-a răspuns, dar poate că scrisoarea lui nu a ajuns la mine fiindcă, pe atunci, toată corespondența mea era controlată și uneori blocată de Securitate.
De data asta anexez scrisoarea lui Noica către mine din 1987 și a mea către Paler.
Cu prietenie, Dan

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …