Treceți la conținutul principal

Intoleranţă maghiară la Universitatea din Cluj — 1909

La 19 decembrie 2012, George Damian prezenta pe blogul său Un exemplu de toleranţă maghiară la Universitatea din Cluj. Evident într-o tonalitate ironică.
Citez : «În anul 1909 la Universitatea din Cluj singura limbă de predare era maghiara. Dar limba română nu era acceptată nici în pauze. Valer Pop (viitor ministru în România Mare) povesteşte în memoriile sale că în toamna acestui an fratele episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, Ştefan Hossu a fost apostrofat de un student maghiar pe motiv că citea un ziar românesc pe holul universităţii. Maghiarul i-a smuls ziarul din mână şi i l-a rupt, Ştefan Hossu n-a stat degeaba şi l-a pălmuit. Românii, în minoritate, abia au reuşit să-l scape pe Ştefan Hossu de furia ungurilor prezenţi.
Chestia nu putea rămâne fără urmări, aşa că studenţii români s-au organizat şi a doua zi au umplut amfiteatrul, iar în pauză toţi au scos din buzunare ziare româneşti şi au început să le citească. Maghiarii au încercat să îi scoată cu forţa din universitate, însă pentru că românii erau mult prea mulţi, nu au avut curajul să treacă la măsuri fizice, rezumându-se la strigăte şi înjurături. Conflictul a fost aplanat de rectorul universităţii care a anunţat că orice intoleranţă sau provocare va fi sancţionată cu exmatricularea tuturor vinovaţilor. Dar nici un ungur nu a mai avut curajul să se lege de vreun român că citea ziare româneşti în public.» Sursa : http://www.george-damian.ro/un-exemplu-de-toleranta-maghiara-la-universitatea-din-cluj-4090.html
Exemplul e deci preluat din memoriile lui Valer Pop. Nu e vorba de a incita acum la ură contra neamurilor unguresc, maghiar sau secuiesc (care în ciuda aparențelor nu sunt unul și același lucru —, autonomismul secuiesc și transilvanismul o dovedesc). Dar nici uitarea nu ar fi bună. 
În raport cu activismul agresiv exprimat printre altele de cele «12 puncte» ale unui «imaginar» program politic «secuiesc», lansat pe Internet și reprodus de o publicație maghiară care se dorește «europeană», uitarea la români ar fi semn de prostească toleranță. Cititor atent, pe cont propriu, deci nu în serviciu comandat, al diverselor surse maghiarofone iredentiste, autonomiste, cred și știu că un astfel de program radical și utopic, chiar dacă irealizabil ca atare, este un test pentru verificarea efectelor de coeziune și de reacție pe care le poate provoca, pregătind etape mai puțin radicale și deci realiste ale realizării viselor autonomiste maghiare cu surse în politica Ungariei care are nevoie să controleze resursele de materii prime din Ardeal. Folosirea măștii «secuiești» este o localizare inutilă. Mai știu că singurii care vor trage foloase din această nouă dezmembrarea, urmând calea distrugerii Iugoslaviei, a Cehoslovaciei, a Ucrainei (în curs) sunt finalmente Marile Puteri și comercianții care vor găsi încă un teren de extindere a neocolonialismului liberal, pe care nici un protecționism și nici un steag al unei mici republici secuiști nu-l va putea opri. Acest proces, facilitat de programele autonomiste stupide sau manipulatorii, va distruge țesutul economic tradițional al acestei zone montane, care vă sfârși despădurită, erodată și depopulată, inclusiv de secui.


Citez dintr-un articol publicat în Timp European   Az Európai Idő nemzeti hírmagazin honlapja 

A 2006. március 15-ei 
székelyudvarhelyi Székely Nagygyűlés 
lehetséges Kiáltványa

Mit kíván a Székely Nemzet?

1. Független Székely Köztársaságot!
2. Alkotmányozó Székely Nemzetgyűlés azonnali összehívását!
3. Független székely kormányt, országgyűlést és bíróságokat!
4. Székely nemzetőrséget és rendőrséget!
5. Több mint ezer éves demokratikus hagyományainkra, a székely székekre épülő társadalmi és gazdasági rendet!
6. Románia ismerje el, hogy a székely nemzetnek éppen annyi joga van az önrendelkezéshez, mint a románnak; a román kormány - tiszteletben tartva a népek elidegeníthetetlen önrendelkezési jogát -, ismerje el a független Székely Köztársaság szuverenitását!
7. Felszólítjuk a magyar kormányt, hogy gyakorolja védőhatalmi feladatait a független Székely Köztársaság érdekében!
8. Felhívunk minden magyart - a Kárpát-medencében és az emigrációban -, hogy támogassa ügyünket!
9. Felszólítjuk az ENSZ-t, az Európa Tanácsot és az Európai Uniót, hogy ismerje el a székely nemzet békésen kinyilvánított önrendelkezési jogát - hasonlóan a koszovói albánok fegyverrel kivívott önrendelkezési jogához!
10. Felszólítjuk a nagyhatalmakat, hogy ne akadályozzák meg a székely nemzet békésen kinyilvánított önrendelkezési jogának érvényesülését!
11. Felhívjuk a világ szabadságszerető államait, hogy ismerjék el a független és békeszerető Székely Köztársaság szuverenitását!
12. Felhívunk minden román demokratát, hogy álljon ki a székely nemzet szabadságjogai mellett!
Éppen ezért, mi egybegyűltek, gyermekeink és unokáink, valamint unokáink unokái jövőjéért esküszünk, hogy ebbéli szándékunktól eltántorítani magunkat életünk árán sem engedjük!
Isten minket úgy segéljen!
Ámen
Traducere automată
Ce vrea națiunea secuiască? 
  1. Republică Secuiască independentă !
  2. Convocarea imediată a unei Adunări Constituante secuiești! 
  3. Guvern secuiesc, Parlament și tribunale independente! 
  4. Garda Secuiască națională și poliție națională ! 
  5. Ordine socială și economică bazate pe tradițiile democratice milenare ale Scaunelor secuiești ! 
  6. România să recunoască că națiunea Secuiască are dreptul la auto-determinare, tot așa precum românii. Guvernul român - respectând dreptul inalienabil la autodeterminare al popoarelor - să recunoască suveranitatea și independența Republicii Secuiești !
  7. Cerem guvernului ungar să-și exercite responsabilitățile de putere protectoare a Republicii independente Secuiești ! 
  8. Facem apel la toți maghiarii — din Bazinul Carpatic și din exil — să sprijine cauza noastră !
  9. Facem apel la ONU, la Consiliul Europei și la Uniunea Europeană să recunoască dreptul la auto-determinare exprimat în mod pașnic de națiunea secuiască - precum a fost recunoscut dreptul la auto-determinare al albanezilor din Kosovo, câștigat cu armele  !
  10. Facem apel la marile puteri să nu împiedice punerea în aplicare a dreptului la auto-determinare pașnică declarat de națiunea Secuiască ! 
  11. Facem apel la statele iubitoare de libertate din lume să recunoscă independența și suveranitatea Republicii Secuiești ! 
  12. Facem un apel la toți democrații români să sprijine drepturile de libertate ale națiunii Secuiești!
Revista din care am extras citatul merită să fie atent citită. Câteva din pozițiile exprimate de grupul redacțional ar merita să fie discutate cu aplicație și luciditate, fără acuzele grave care au dus la depunerea unor denunțuri din partea unor organizații ale căror poziții sunt fără îndoială adesea tot atât de radicale ca ale acestei grupări, pe teme naționaliste minoritare, dar îndulcite de vocabularul politic corect pe care îl adoptă. Mă refer la Liga ProEuropa, desigur. Așa că rolul Fundației Soros nu mi se pare nici pe departe atât de pozitiv pentru țările Europei de Est, deși nici aruncarea anatemei asupra funcției acestei instituții de propagandă nu mi se pare fundată, fără să ținem seama de excesele adaptative și de supușenia beneficiarilor apaținând burgheziei compradore, de genul angajaților și administratorilor locali care au beneficiat de mana răspândită de «Generoasa fundație». O fundație al cărui rol nu se deosebește nici stilistic, nici strategic de acela jucat în anii 50 de Congresul pentru libertatea culturii, finanțată de CIA, în cadrul Războiului Rece.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.