Treceți la conținutul principal

Vatra Veche? O sărbătoare cu haine de împrumut

La 18/04/2009 ora 15:52 am scris un comentariu pe situl periodicului bistrițean Răsunetul. (http://www.rasunetul.ro/haine-de-sarbatoare-pentru-vatra-veche) 
Îmi mențin opinia privitoare la activitatea abuzivă a numitului N. Băciuț. Observația privitoare la însușire logotitlului desenat de graficianul revistei noastre, Ion Petru Pop, prin modificarea liniei titlului primei serii a Vetrei (Caragiale, Coșbuc, Slavici) nu mai valabilă. Logotitulul folosit de Vatra «veche» nu mai copiază titlul Vetrei noastre originare. Ceea ce înseamnă că, măcar sub acest aspect, N. Băciuț a înțeles că legea se respectă de toți.Dar nu a înțeles că simplul fapt de a fi lucrat în aceiași redacție cu mine chiar dacă a adăstat acolo mai mult, nu ăl îndreptățește să se considere nici fondator, nici continuator al liniei definite de alții. Numele rubricirilor nu el le-a iamginat sau ales. Linia revistei fusese definită și realizată înainte de moartea lui Guga, dată care a coincis cu intrarea lui N. Băciuț în redacție. Băiatul acesta mustăcios ca o cegă era angajat ca băiat de interviuri. A știut să facă interviuri bune, asta e o calitate. Dar nu-i dă nici un drept pentru a se prevala de calitatea de continuator al liniei orginale și originare a revistei. Îcercând să-și însușească ceva ce nu-i parține, Băciuț este doar un impostor.
Dan Culcer


«Cu ce drept îsi insuseste Nicolae Baciut calitatea de continuator unic al seriei revistei Vatra, fondata la Targu Mures in 1971? Revista a fost fondata de Dan Culcer, Romulus Guga si Mihai Sin (ordine alfabetica), logotitlul a fost realizat dupa indicatiile lui Dan Culcer de graficianul Ion Petru Pop, pe baza imaginii modificate a logotitlului seriei Vatra fondata de Caragiale, Slavici si Cosbuc. Daca Dilema fondata de Andrei Plesu si altii a fost preluata de alt editor, Plesu putea sa faca o Dileme veche. Simpla adaugare a cuvantului veche, nu este e diferentiere suficienta fata de revista Vatra, cea care exista deja, nici nu implica continuarea unei serii revuistice care nu a fost niciodata intrerupta, chiar daca s-a produs o schimbare de format.

Asociatia editoare N Baciut era obligata sa ia legătura cu fondatorii și redactorii seriei editate din mai 1971 si pana in prezent.

Nu i se poate îngadui lui Nicolae Baciut sau asociatiei care ii poarta numele (ce fel de asociatie?) care nu are nici un titlu moral si juridic de a uzurpa titulatura si logotitlul unei reviste care mai exista, care este continuatoare seriei din mai 1971. Aceasta serie nu apartine nici unuia dintre cei fondatori, deci nici exclusiv lui Romulus Guga, care nu a fost decat unul din redactorii sefi ai acestei publicatii, al carui profil nu l-a definit singur ci in stransa si indelungata colaborare creatoare cu ceilalti fondatori, cu unii dintre redactorii din primii ani de existenta ai revistei, printre ei fiind Gavril Sedran, Ioan Radin Peianov, Cornel Pogaceanu, Ion Calion, toti scriitori si publicisti cunoscuti. Actul de uzurpare si de aproprierea abuziva realizat de asociatia Nicolae Baciut nu poate fi trecut cu vederea. Ma voi consulta cu fondatorii ramasi in viata, cu redactia revistei VATRA, pentru a vedea care sunt masurile de luat pentru protejarea drepturilor noastre colective de proprietate logografica, intelectuala si morala.

Va rog sa transmiteti acest mesaj celor in cauza. Ma aflu actualmente in concediu in insula La Reunion. Va rog sa imi comunicati coorodonatele asociatiei Nicolae Baciut, pentru a lua legatura cu dansii si a vedea in ce mod poate fi rezolvata aceasta problema de proprietate intelectuala si morala.

Cu salutari cordiale, Dan Culcer, ziarist si scriitor, presedintele Association de journalistes roumains-Ouest.» 
Pentru memoria istorică a presei din România.

Haine de sărbătoare pentru Vatra Veche

Numărul II pe aprilie al revistei „Vatra Veche” în noua formulă, aparţinând Asociaţiei „Nicolae Băciuţ” îmbracă haină de sărbătoare, icoana din fereastră tronând pe prima pagină în aşteptarea Sfintelor Sărbători de Paşti. Poate cel mai important material din acest număr ni-l readuce în actualitate pe Nichita Stănescu prin intermediul unui interviu realizat în 1980 de Nicolae Băciuţ. Despre valoarea romanului românesc, creşterea şi descreşterea acestuia scrie Valentin Marica, iar Cleopatra Lorinţiu prezintă, la rubrica „Corespondenţe”, un inedit material despre convingerile scriitorului şi legătura acestuia cu diaspora. Elena M. Câmpan, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bistriţeni, aduce, la rubrica „Cronica de carte”, trei recenzii pentru cărţile „Există un loc” – Emil Dreptate; „Pădurea altfel” – Grigore Avram şi „Miercurea din cenuşă” – Melania Cuc. La rândul ei, Melania Cuc prezintă un eseu despre „Epistolele către Hefaistos” ale lui Vasile Ursache.
Numărul recent al publicaţiei demonstrează că Nicolae Băciuţ ştie să-şi apropie oamenii de calitate şi să dăruiască cititorilor o publicaţie modernă, păstrând însă filonul înaintaşilor I. Slavici, I.L. Caragiale şi G. Coşbuc.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.