Treceți la conținutul principal

Cine este Roman? Cine este cetățean român? Cine este român?

Cine este Roman?

1.

2.

3.

4.

5.



MMKatz a lansat pe blogul său de vigilent sponsorizat de alți vigilenți chestionarul de mai sus. Întrebarea primă ar fi dacă e vorba de romani sau de români? MMK nu are litere cu semne diacritice românești. Ar fi util să și le procure dacă vrea să scrie clar pe românește.
Întrebarea a două, neformulată, dar singura pertinentă în numele legii, ar fi cine este sau poate fi cetățean al României, statul românilor. 
1. Răspunsul e unul singur, desfășurat aici. Sunt cetățeni ai României cei care au dreptul, adică cei născuți în România, cei care nu au renunțat sau nu au fost privați de cetățenia română, cei care au recăpătat cetățenia prin lege. Dar toți acești nu sunt români ci doar cetățeni ai României.
Român este cel care se simte român și se declară român, cu ocazia recensămintelor sau în afara acestora, prin declarație autentificată, eventual chiar în fața plutonului de execuție, cel care care a fost educat în interiorul culturii române, adică al limbii și tradițiilor românești. Un cetățean român care nu a fost educat românește, nu este român.
Apartenența etnică diferită, asumată, este criteriul de diferențiere. Cel care zice că nu e român, nu este român ci doar cetățean al României, dacă îndeplinește condițiile de la punctul 1.

Așa că întrebările chestionarului propus de Ma.Ma.Katz, care nu este român, ci evreu, care lucrează în interesul comunității sale, eventual în interes propriu, induc în eroare, sunt generatoare de confuzie intenționată, prin mixarea criteriilor legale ale cetățeniei cu cele subiective și culturale, ale etniei, ale simțământului de apartenență, de solidaritate comunitară. Pe care legea nu o poate nici contrazice, nici desființa, nici împiedica să se manifeste. Pentru români ca și pentru toți ceilalți, neromânii.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.  
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe