Treceți la conținutul principal

Aflu de pe situl Dv că Nominalizarile pentru Premiile Galei UNITER 2013 îl indică pe Nicu Mihoc pentru rolul titular din spectacolul Platonov la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu. Actorul poate avea o prestație corectă sau genială. Nu am văzut spectacolul. Deci nu fac nici un comentariu pe această temă. Observ doar că ar trebui menționată, în fișa de prezentarea a artistului, prestația foarte dinamică și de bună calitatea profesională de informator al Securității de pe vremea studenției a acestei persoane. Nefiind eu singura persoană care poate propune documente deja publice pentru a proba această afirmație, rămâne să-mi exprim nedumerirea că rolurile atît de diverse ale artistului nu sunt cunoscute de asociația dv. profesională, pentru a le integra în fișa de post și în paragraful enciclopediei mișcării artistice din România. Nu cred în reciclarea morală a informatorilor poliției politice. Dacă cetățeanul Nicu Mihoc ar fi exprimat, după ce a fost demascat oficial ca informator, un mărunt gest de mea culpa, acest mesaj nu ar fi fost scris. Am observat că după 1989 a dorit să facă nu doar actorie ci și carieră politică. Ambițioșii necurați nu-mi plac, cariera lor se construiește pe manevre și relații necurate. UNITER are și un statut al cărui articol 24 merită să fie recitit. Nicu Mihoc trebuie să se spele de păcate public. Abia atunci va putea aspira la recunoașterea liberă și publică, debarasată de balastul imoralității civice, a calităților sale profesionale.
Aștept, firește, o reacție publică și un răspuns personal din partea UNITER. O copie a acestui mesaj va fi făcută publică și trimisă presei.
Cu salutări cordiale, 
Dan Culcer


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.