Treceți la conținutul principal

Conflictul între normalitatea lor și normalitatea noastră

Andrea Ghita și-a găsit identitatea. Cea evreiască. Nu știu care era identitate anterioară asumată, dacă a existat vreuna. Sau era vorba de o personalitate ectoplasmatică. In momentul acela a început activitatea pentru demolarea identității românilor și afirmarea celei noi. Afirmarea normală care este o delimitare neagresivă o deranjează, fiindcă o confundă cu naționalismul, pe care îl confundă cu xenofobia. De ce ar trebui contracarate ideile naționaliste ale românilor, când ideile naționaliste ale altora sunt nu doar tolerate dar chiar susținute și practicate de chiar lupoaica moralistă.
Un spectacol de operă de la Cluj este ridicat în slăvi, de către o persoană care nu și-a manifestat niciodată anterior pasiunea pentru operă. De ce? Probabil fiindcă regizorul aparține aceleiași etnii cu care, doar de câțiva ani, cu fervoare neofitului, autoarea se identifică.
Foarte bine că se identifică. Dar ce o mână la luptă contra celorlalți?
Căci, după câte am înțeles din chiar scrisul său, nu este o victimă, deși a devenit o distribuitoare de mărturii ale unor victime scoase din dulap, într-un mod mult prea oportunist ca să fie fără vreun scop anume. Și scopul l-am găsit în alte articole publicate în această fițuică de propagandă, care este ACUM.Tv, în articolele responsabilului cu despăgubirile care se manifestă pe la toate colțurile, Vlad Solomon.
Andrea Ghita se simte chemată să militeze pentru modificarea Constituției României. Ea produce, la finele lui 2011, un articol intitulat chiar așa : Sintagma „stat naţional” ar putea lipsi din Articolul 1 al Constituţiei revizuite.
De ce atâta înverșunată propagandă? Pentru o colectă de fonduri.
Sau ne aflăm, așa cum s-a întâmplat după 1918, în fața unei convergențe de interese ale unor minoritari care doresc să submineze existența statului român. Cine se aseamănă, se adună. Comentariile ce însoțesc articolul sunt probe concludente :
« Andrea Ghiţă: (2-11-2011 la 10:21)
Intr-un interviu acordat publicaţiei electronice maghiare Transindex, deputatul UDMR Attila Varga, specialist în drept constituţional, a declarat următoarele „Ne este foarte limpede că modificarea Articolului 1 se află sub interdicţia articolului 152 din Constituţie. De altfel, în pachetul consistent de amendamente propus de UDMR figurează şi modificarea Articolului 152.”
Varga a mai precizat că UDMR a propus modificarea Articolului 1 şi în 2003, după ce, în 1991 şi-au exprimat dezacordul cu această formulare. »
« Tihamer Czika :
Numai 2 lucruri:
1. Se poate modifica pur și simplu și articolul 152 și atunci nu mai există interdicție. Oricum articolul 152 e mai mult o dorință a unei generații de politicieni din 1992. Pricand se poate modofica, nu se poate betona nimic în contitutie pt generații viitoare.
2. UDMR nu trebuie să inițieze modificarea constituției, acesta a fost deja inițiatp de președinte la propunerea guvernului. Acum este în discuție textul propus de președinte, aducându-se modificări în parlament.Modificarea constituției este deja în proces, numai că nu prea este de unde să aibă planul lui Băse 2/3. Deocamdată.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...