Treceți la conținutul principal

Pregătiri înainte de plecare

Așa cum am convenit cu mine însumi, voi încerca să las în urma mea cât mai puține lucruri de făcut, dintre cele pe care de obicei le lăsăm urmașilor. Am început cu donarea către Arhivele Naționale a unei părți din documentele privitoare la activitatea mea de redactor și scriitor, înainte de mica plecare, cea din Târgu Mureș spre Franța, desțărarea mea cea violentă. Documentele se află la adăpost, la Târgu Mureș, sper, ca și cele din arhiva tatălui meu, dr. med. Alexandru Culcer. Unele au fost folositoare câtorva cercetători curioși care le-au și valorificat publicistic. De pildă istoricul din Tg. Mureș, Nicolae Balint a extras date din scrierile lui Alexandru despre medicul Ilarie Mitrea din Rășinari. Pe această temă Tata a fost un precursor.
Acum, aici, în Franța, îmi supun biblioteca unei rarefieri dureroase. Am donat cărți de critică bibliotecii Institutului Cultural Român din Paris, și aș fi continuat dacă nu observam că unele ajunseseră repede în cutii pregătite pentru gunoi. Situație insuportabilă pentru mine, nu din cauza vreunui egocentrism excesiv, ci fiindcă am văzut prea multe cărți putrezite și distruse din neglijență, așa că, mărturisesc, nu pot accepta să văd cărți aruncate.
Voi pune ex-librisul meu pe cărțile bibliotecii mele, nu ca să-mi nemuresc numele, cum fac îndrăgostiții și tagherii pe copaci sau ziduri de beton, ci fiindcă istoria unei biblioteci nu se poate reconstitui altfel. Marile biblioteci se împrăștie adesea și sunt rare bibliotecile personale ale unor oameni obișnuiți, cum mă consider, care să fi fost catalogate. Am făcut-o înainte de plecare din România, ca în fața unui dezastru previzibil. Am fost ajutat de fiica mea cea mare, Ioana Larisa, care a făcut fișe pe baza cărora am dat la dactilografiat catalogul. Tot Ioana mi-a făcut cataloage separate pentru cărțile depuse la familia Puia, pentru cele transportate la București și depuse la amicul meu de atunci, sociologul Alin Teodorescu. Dintre acestea multe au ajuns în Franța prin poșta română, grație efortului lui Alin T., trimise pe adresa de la slujba Mariei Mailat, care mi-era pe-atunci soție, sau pe adresele unor colegi sau prieteni ai dânsei. Problema a apărut după ce ne-am despărțit, adică la o lună după ce sosisem la Paris, pe când eu rătăceam de la o gazdă la alta, fără a avea unde să stochez cărțile de care Maria Mailat dorea să scape cît mai repede.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.