Treceți la conținutul principal

Adresele Birourilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Adresele Birourilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie: Iaşi, Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj-Napoca
Publicat pe 16 Februarie 2010 Anno Domini, la 11:22

UPDATE 8 iunie 2010: Redobândirea cetăţeniei române. Precizări iunie 2010

UPDATE: Birourile teritoriale pentru cetăţenie din Iaşi şi Suceava au sedii noi din 23 aprilie 2010

Au fost deschise Birourile teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie care au program de lucru cu publicul de luni – până vineri între orele 9.00 – 17.00 şi unde se vor depune dosare numai pentru redobândirea cetăţeniei române în baza art. 10 indice 1 (basarabenii din Republica Moldova şi Ucraina).

Dosarul pentru cetăţenie va fi depus personal de către persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III.

Pentru depunerea dosarului nu este necesar permis de şedere pe teritoriul României.

Adresele şi datele de contact ale centrelor teritoriale sunt următoarele:

- IAŞI – judeţul Iaşi, Iaşi, str. Gîndu nr. 2A, parter; cod postal: 700127; telefon: 0232 254 400 int. 107; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Iaşi)

- TIMIŞOARA – judeţul Timiş, Timişoara, str. Paris nr. 2A, etaj 1, camera 10; cod poştal: 300003; telefon: 0256 220 835 sau 0256 220 863 int 127; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Timişoara)

- GALAŢI – judeţul Galaţi, Galaţi, str. Portului nr. 20, parter; cod poştal: 800025; telefon 0236 306 173 sau 0236 306 174 int 110; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Galaţi)

- SUCEAVA – judeţul Suceava, Suceava, str. Universităţii nr. 28 A, parter; cod poştal: 72 0225; telefon: 0230 522 937 int 110 (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Suceava)

- CLUJ-NAPOCA – judeţul Cluj, Cluj-Napoca, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 4, parter, cam. 2S.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.