Treceți la conținutul principal

Adresele Birourilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Adresele Birourilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie: Iaşi, Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj-Napoca
Publicat pe 16 Februarie 2010 Anno Domini, la 11:22

UPDATE 8 iunie 2010: Redobândirea cetăţeniei române. Precizări iunie 2010

UPDATE: Birourile teritoriale pentru cetăţenie din Iaşi şi Suceava au sedii noi din 23 aprilie 2010

Au fost deschise Birourile teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie care au program de lucru cu publicul de luni – până vineri între orele 9.00 – 17.00 şi unde se vor depune dosare numai pentru redobândirea cetăţeniei române în baza art. 10 indice 1 (basarabenii din Republica Moldova şi Ucraina).

Dosarul pentru cetăţenie va fi depus personal de către persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III.

Pentru depunerea dosarului nu este necesar permis de şedere pe teritoriul României.

Adresele şi datele de contact ale centrelor teritoriale sunt următoarele:

- IAŞI – judeţul Iaşi, Iaşi, str. Gîndu nr. 2A, parter; cod postal: 700127; telefon: 0232 254 400 int. 107; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Iaşi)

- TIMIŞOARA – judeţul Timiş, Timişoara, str. Paris nr. 2A, etaj 1, camera 10; cod poştal: 300003; telefon: 0256 220 835 sau 0256 220 863 int 127; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Timişoara)

- GALAŢI – judeţul Galaţi, Galaţi, str. Portului nr. 20, parter; cod poştal: 800025; telefon 0236 306 173 sau 0236 306 174 int 110; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Galaţi)

- SUCEAVA – judeţul Suceava, Suceava, str. Universităţii nr. 28 A, parter; cod poştal: 72 0225; telefon: 0230 522 937 int 110 (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Suceava)

- CLUJ-NAPOCA – judeţul Cluj, Cluj-Napoca, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 4, parter, cam. 2S.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...