Treceți la conținutul principal

Adresele Birourilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Adresele Birourilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie: Iaşi, Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj-Napoca
Publicat pe 16 Februarie 2010 Anno Domini, la 11:22

UPDATE 8 iunie 2010: Redobândirea cetăţeniei române. Precizări iunie 2010

UPDATE: Birourile teritoriale pentru cetăţenie din Iaşi şi Suceava au sedii noi din 23 aprilie 2010

Au fost deschise Birourile teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie care au program de lucru cu publicul de luni – până vineri între orele 9.00 – 17.00 şi unde se vor depune dosare numai pentru redobândirea cetăţeniei române în baza art. 10 indice 1 (basarabenii din Republica Moldova şi Ucraina).

Dosarul pentru cetăţenie va fi depus personal de către persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III.

Pentru depunerea dosarului nu este necesar permis de şedere pe teritoriul României.

Adresele şi datele de contact ale centrelor teritoriale sunt următoarele:

- IAŞI – judeţul Iaşi, Iaşi, str. Gîndu nr. 2A, parter; cod postal: 700127; telefon: 0232 254 400 int. 107; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Iaşi)

- TIMIŞOARA – judeţul Timiş, Timişoara, str. Paris nr. 2A, etaj 1, camera 10; cod poştal: 300003; telefon: 0256 220 835 sau 0256 220 863 int 127; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Timişoara)

- GALAŢI – judeţul Galaţi, Galaţi, str. Portului nr. 20, parter; cod poştal: 800025; telefon 0236 306 173 sau 0236 306 174 int 110; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Galaţi)

- SUCEAVA – judeţul Suceava, Suceava, str. Universităţii nr. 28 A, parter; cod poştal: 72 0225; telefon: 0230 522 937 int 110 (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Suceava)

- CLUJ-NAPOCA – judeţul Cluj, Cluj-Napoca, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 4, parter, cam. 2S.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!

Anatoli Basarab. Manual de supraviețuire fără baterie.

 Noi, cei de 40+: Ultimii oameni adevărați sau Specia 40+. Manual de supraviețuire fără baterie. Oamenii de peste 40 nu sunt bătrâni. Sunt versiunea de test a omenirii. Am fost generația Beta a vieții moderne — fără update-uri, fără garanție, dar indestructibili. Noi mergeam singuri la școală. Fără GPS, fără escortă, fără „te rog să mă iei de la poartă”. Dacă ne rătăceam, întrebam un adult. Adică un om viu, nu o aplicație. Și, culmea, ajungeam acasă întregi. Ne jucam în stradă, printre mașini, câini și gropi, și veneam doar când se striga din balcon: „Hai la masă!”. Dacă nu veneam, primeam o „ședință de reeducare” cu papucul zburător. Educație fizică, aplicată pe viu. Țineam frână cu piciorul pe cauciuc, mergeam pe biciclete de adulți, de-abia ajungeam la pedale. Fără cască, fără cotiere, fără genunchiere. Aveam doar reflexe și îngerul păzitor care lucra peste program. Cine cădea, se ridica. Cine plângea, auzea: „Nu s-a rupt, deci nu doare.” Beam apă din furtun, mâncam pâine cu zah...