Treceți la conținutul principal

Recensământul General al populației României. 1895

In cadrul unei studierii liberă de prejudecăți a unei părți importante a publicisticii lui Mihai Eminescu, cea referitoare la chestiunea izraelită, a carei analiză critică a fost mereu blocată vreme de o jumătate de secol, prin blocarea reeditării ei de către comuniști în perfectă cârdășie cu o parte a comunității evreiești interne și cu organizații zioniste extrateritoriale, principala direcție de atac trebuie să fie eliminarea straturilor groase de propagandă și recuperarea cât mai completă a contextului social, demografic și economic, fără de care practica anacronismului voit sau naiv nu va putea fi eliminată.

În acest sens trimitem cititorii spre paginile de documente adunate și analizate în parte de cercetătorul Răzvan Pârâianu, la adresa deja citată.
Rezultatele Recensământului General al populației României, rezultate definitive precedate de o introducere cu explicatii si date comparative de Leonida Colescu, tipărite de Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1905, oferă bazele sub aspect demografic. Dar aceste date nu sunt suficiente și trebuie completate cu lectura unor discursuri parlamentare ( de pildă cele ale lui Titu Maiorescu) sau cu publicistica destul de abundentă pe această temă a naturalizării evreilor imigrați din Galiția sau din alte părți ale Europei de centru și de nord-est. În acest sens e necesară lectura sintezelor istorice despre Congresul de la Berlin și despre presiunile internaționale exercitate asupra României, noul stat independent de la Gurile Dunării.
Dar arhivele cu publicațiilor editate de Alliance Israèlite Universelle au rămas necercetate de istoricii României moderne.

Desigur demografia este doar un aspect al chestiunii. Influența imigrației clandestine și abundente asupa economiei Moldovei, mai ales, nu a mai fost studiată de peste o jumătate de veac, deși, fără îndoială arhivele române sau străine conțin documente necunoscute sau insuficient exploatate științific.
Ba chiar și documentele desprer Răscoala țpranilor de la 1907 editate de Academia Română merită o lectură nouă care să combine și echilibreze istoria socială cu istoria economică și demografia istorică.
Sperăm ca aceste rânduri să trezească vocații istorice.

Oferim un link spre tabloul analitic realizat de cercetătorul mai sus citat :
Table02a:
Rural-Urban distribution of citizenshipless inhabitants and the Jewish proportion among them.(First part)
Sursa materialului este
"Recensamantul General al populatiei Romaniei. Rezultate definitive precedate de o introductiune cu explicatiuni si date comparative de Leonida Colescu. Bucharest: Institutul de Arte Grafice Eminescu, 1905."
NOTES
Site designed and created by Razvan Paraianu.
© Created in January 2001, Last revised: March 2002
http://uk.geocities.com/imjhsourcebook2/Table02a.htm

Postări populare de pe acest blog

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…