Treceți la conținutul principal

Recensământul General al populației României. 1895

In cadrul unei studierii liberă de prejudecăți a unei părți importante a publicisticii lui Mihai Eminescu, cea referitoare la chestiunea izraelită, a carei analiză critică a fost mereu blocată vreme de o jumătate de secol, prin blocarea reeditării ei de către comuniști în perfectă cârdășie cu o parte a comunității evreiești interne și cu organizații zioniste extrateritoriale, principala direcție de atac trebuie să fie eliminarea straturilor groase de propagandă și recuperarea cât mai completă a contextului social, demografic și economic, fără de care practica anacronismului voit sau naiv nu va putea fi eliminată.

În acest sens trimitem cititorii spre paginile de documente adunate și analizate în parte de cercetătorul Răzvan Pârâianu, la adresa deja citată.
Rezultatele Recensământului General al populației României, rezultate definitive precedate de o introducere cu explicații si date comparative de Leonida Colescu, tipărite de Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1905, oferă bazele sub aspect demografic. Dar aceste date nu sunt suficiente și trebuie completate cu lectura unor discursuri parlamentare ( de pildă cele ale lui Titu Maiorescu) sau cu publicistica destul de abundentă pe această temă a naturalizării evreilor imigrați din Galiția sau din alte părți ale Europei de centru și de nord-est. În acest sens e necesară lectura sintezelor istorice despre Congresul de la Berlin și despre presiunile internaționale exercitate asupra României, noul stat independent de la Gurile Dunării.
Dar arhivele publicațiilor editate de Alliance Israèlite Universelle au rămas necercetate de istoricii României moderne.

Desigur demografia este doar un aspect al chestiunii. Influența imigrației clandestine și abundente asupa economiei Moldovei, mai ales, nu a mai fost studiată de peste o jumătate de veac, deși, fără îndoială arhivele române sau străine conțin documente necunoscute sau insuficient exploatate științific.
Ba chiar și documentele desprer Răscoala țpranilor de la 1907 editate de Academia Română merită o lectură nouă care să combine și echilibreze istoria socială cu istoria economică și demografia istorică.
Sperăm ca aceste rânduri să trezească vocații istorice.

Oferim un link spre tabloul analitic realizat de cercetătorul mai sus citat :
Table02a:
Rural-Urban distribution of citizenshipless inhabitants and the Jewish proportion among them.(First part)
Sursa materialului este
"Recensamantul General al populatiei Romaniei. Rezultate definitive precedate de o introductiune cu explicatiuni si date comparative de Leonida Colescu. Bucharest: Institutul de Arte Grafice Eminescu, 1905."
NOTES
Site designed and created by Razvan Paraianu.
© Created in January 2001, Last revised: March 2002
http://uk.geocities.com/imjhsourcebook2/Table02a.htm

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...