Treceți la conținutul principal

Recensământul General al populației României. 1895

In cadrul unei studierii liberă de prejudecăți a unei părți importante a publicisticii lui Mihai Eminescu, cea referitoare la chestiunea izraelită, a carei analiză critică a fost mereu blocată vreme de o jumătate de secol, prin blocarea reeditării ei de către comuniști în perfectă cârdășie cu o parte a comunității evreiești interne și cu organizații zioniste extrateritoriale, principala direcție de atac trebuie să fie eliminarea straturilor groase de propagandă și recuperarea cât mai completă a contextului social, demografic și economic, fără de care practica anacronismului voit sau naiv nu va putea fi eliminată.

În acest sens trimitem cititorii spre paginile de documente adunate și analizate în parte de cercetătorul Răzvan Pârâianu, la adresa deja citată.
Rezultatele Recensământului General al populației României, rezultate definitive precedate de o introducere cu explicații si date comparative de Leonida Colescu, tipărite de Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1905, oferă bazele sub aspect demografic. Dar aceste date nu sunt suficiente și trebuie completate cu lectura unor discursuri parlamentare ( de pildă cele ale lui Titu Maiorescu) sau cu publicistica destul de abundentă pe această temă a naturalizării evreilor imigrați din Galiția sau din alte părți ale Europei de centru și de nord-est. În acest sens e necesară lectura sintezelor istorice despre Congresul de la Berlin și despre presiunile internaționale exercitate asupra României, noul stat independent de la Gurile Dunării.
Dar arhivele publicațiilor editate de Alliance Israèlite Universelle au rămas necercetate de istoricii României moderne.

Desigur demografia este doar un aspect al chestiunii. Influența imigrației clandestine și abundente asupa economiei Moldovei, mai ales, nu a mai fost studiată de peste o jumătate de veac, deși, fără îndoială arhivele române sau străine conțin documente necunoscute sau insuficient exploatate științific.
Ba chiar și documentele desprer Răscoala țpranilor de la 1907 editate de Academia Română merită o lectură nouă care să combine și echilibreze istoria socială cu istoria economică și demografia istorică.
Sperăm ca aceste rânduri să trezească vocații istorice.

Oferim un link spre tabloul analitic realizat de cercetătorul mai sus citat :
Table02a:
Rural-Urban distribution of citizenshipless inhabitants and the Jewish proportion among them.(First part)
Sursa materialului este
"Recensamantul General al populatiei Romaniei. Rezultate definitive precedate de o introductiune cu explicatiuni si date comparative de Leonida Colescu. Bucharest: Institutul de Arte Grafice Eminescu, 1905."
NOTES
Site designed and created by Razvan Paraianu.
© Created in January 2001, Last revised: March 2002
http://uk.geocities.com/imjhsourcebook2/Table02a.htm

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!

Anatoli Basarab. Manual de supraviețuire fără baterie.

 Noi, cei de 40+: Ultimii oameni adevărați sau Specia 40+. Manual de supraviețuire fără baterie. Oamenii de peste 40 nu sunt bătrâni. Sunt versiunea de test a omenirii. Am fost generația Beta a vieții moderne — fără update-uri, fără garanție, dar indestructibili. Noi mergeam singuri la școală. Fără GPS, fără escortă, fără „te rog să mă iei de la poartă”. Dacă ne rătăceam, întrebam un adult. Adică un om viu, nu o aplicație. Și, culmea, ajungeam acasă întregi. Ne jucam în stradă, printre mașini, câini și gropi, și veneam doar când se striga din balcon: „Hai la masă!”. Dacă nu veneam, primeam o „ședință de reeducare” cu papucul zburător. Educație fizică, aplicată pe viu. Țineam frână cu piciorul pe cauciuc, mergeam pe biciclete de adulți, de-abia ajungeam la pedale. Fără cască, fără cotiere, fără genunchiere. Aveam doar reflexe și îngerul păzitor care lucra peste program. Cine cădea, se ridica. Cine plângea, auzea: „Nu s-a rupt, deci nu doare.” Beam apă din furtun, mâncam pâine cu zah...