Treceți la conținutul principal

Recensământul General al populației României. 1895

In cadrul unei studierii liberă de prejudecăți a unei părți importante a publicisticii lui Mihai Eminescu, cea referitoare la chestiunea izraelită, a carei analiză critică a fost mereu blocată vreme de o jumătate de secol, prin blocarea reeditării ei de către comuniști în perfectă cârdășie cu o parte a comunității evreiești interne și cu organizații zioniste extrateritoriale, principala direcție de atac trebuie să fie eliminarea straturilor groase de propagandă și recuperarea cât mai completă a contextului social, demografic și economic, fără de care practica anacronismului voit sau naiv nu va putea fi eliminată.

În acest sens trimitem cititorii spre paginile de documente adunate și analizate în parte de cercetătorul Răzvan Pârâianu, la adresa deja citată.
Rezultatele Recensământului General al populației României, rezultate definitive precedate de o introducere cu explicații si date comparative de Leonida Colescu, tipărite de Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1905, oferă bazele sub aspect demografic. Dar aceste date nu sunt suficiente și trebuie completate cu lectura unor discursuri parlamentare ( de pildă cele ale lui Titu Maiorescu) sau cu publicistica destul de abundentă pe această temă a naturalizării evreilor imigrați din Galiția sau din alte părți ale Europei de centru și de nord-est. În acest sens e necesară lectura sintezelor istorice despre Congresul de la Berlin și despre presiunile internaționale exercitate asupra României, noul stat independent de la Gurile Dunării.
Dar arhivele publicațiilor editate de Alliance Israèlite Universelle au rămas necercetate de istoricii României moderne.

Desigur demografia este doar un aspect al chestiunii. Influența imigrației clandestine și abundente asupa economiei Moldovei, mai ales, nu a mai fost studiată de peste o jumătate de veac, deși, fără îndoială arhivele române sau străine conțin documente necunoscute sau insuficient exploatate științific.
Ba chiar și documentele desprer Răscoala țpranilor de la 1907 editate de Academia Română merită o lectură nouă care să combine și echilibreze istoria socială cu istoria economică și demografia istorică.
Sperăm ca aceste rânduri să trezească vocații istorice.

Oferim un link spre tabloul analitic realizat de cercetătorul mai sus citat :
Table02a:
Rural-Urban distribution of citizenshipless inhabitants and the Jewish proportion among them.(First part)
Sursa materialului este
"Recensamantul General al populatiei Romaniei. Rezultate definitive precedate de o introductiune cu explicatiuni si date comparative de Leonida Colescu. Bucharest: Institutul de Arte Grafice Eminescu, 1905."
NOTES
Site designed and created by Razvan Paraianu.
© Created in January 2001, Last revised: March 2002
http://uk.geocities.com/imjhsourcebook2/Table02a.htm

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...