Treceți la conținutul principal

Societatea de mâine sau No Future (o ancheta de Dan Culcer)

Vă propun să realizăm pe tema Societatea de mâine un număr din Amfitrion, revistă de la Turnu Severin, și/sau din Timpul de la Iași.
Ultima sau penultima serie de interviuri pe această temă a fost realizată de scriitorul și medicul Ion Biberi. N
ăscut în Turnu-Severin la 21 iulie 1904, autorul cărților: Lumea de mâine, interviuri, 1945 (reeditat, în 2001, la Editura Curtea Veche); Orizonturi spirituale. Dialoguri, 1968; Lumea de azi, interviuri, 1980.
Vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Biberi
Textul meu poate fi completat cu întrebări, daca tema vi se pare actuală și culegerea opiniilor realizabilă. Dacă grupurile celor doua reviste nu sunt interesate, rog să mi se comunice decizia lor ca să pot intra în contact cu alte redacții din România sau din diaspora.
Cu bine, Dan Culcer



Societatea de mâine sau No Future (o ancheta de Dan Culcer)

Argument

Scriitorii, artiștii de toate genurile, erau cândva oameni cu privirile îndreptate spre viitor, cei ce visau că societatea omenească poate fi reconstruită, că principiile morale pot fi respectate, că există justiție, că dreptatea și binele pot învinge, că răul nu este necesar, că frumosul ne dă speranță și ne purifică.
Aceste cuvinte par să nu mai aibă conținut de la o vreme, iar, mai ales de la așa zisa cădere a comunismului, ultimele viziuni raționale ale viitorului au fost abandonate, expulzate, pe temeiul convingerii că toate încercările de reformă sau de modificare revoluționară au eșuat, după ce aduseseră în lume teroare utopiei transformată în dictatură.
Dar acest eșec al utopiei sociale nu impune abadonarea unui țel, chiar în condițiile unor sisteme de o complexitate înfricoșătoare, ci, dimpotrivă, solicită definirea lui mai clară și impune necesitatea de a pune împreună, de a concatena energiile creatoare, și nu doar cele ale lumii artistice.
De nu va fi așa, vom avea parte, supraviețuitori inerți, de viitorul pe care ni-l pregătesc nouă, dar mai ales copiilor noștri, trepădușii cleptocrației instalate cu voia sau fără voia noastră, în România. Iar lumea va trece pragul catastrofei ce va fi provocată de comanditarii crimei energetice preventive, de războinicii paranoici porniți în căutarea și cucerirea petrolului.

Suntem oare noi ceilalți, chirciți, cu mâinile pe cap, ca să ne ferim de lovituri, cu toții între pereții capitonați ai unei camere de balamuc, de unde vocile celor care protestează și visează, vocile celor considerați nebuni, nu mai răzbat spre o lume în care violența s-a impus ca metodă politică și unde hoții, mincinoșii și paranoicii au câștigat încă o bătălie. Poate chiar și războiul.

Nu acesta este viitorul meu. Dacă nu pot face nimic ca să-l modific, măcar să îmi declar dezacordul total și anticipat.
Nu urlu de ciudă și dezamăgire deși asta aș dori să fac, doar fiindcă sunetul nu se transmite în acest mesaj.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...