Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2008

Dan Culcer. Ciufut. Evrei de munte. O etimologie

După Lazăr Șeineanu în Influența orientală asupra limbei și culturei române , II. Vocabularul. 1. Vorbe populare , București, Editura Librăriei SOCEC&Comp, 1900, cuvântul CIUFUT ar fi un adjectiv și un substantiv, folosit ca o poreclă pentru ovrei și însemnând sgârcit, cumplit. Citează contextele din Dicționarul lui Laurian, t.I,709 (Ce mai cerșiți de la un ciufut ca acesta) și Kirileanu, t.III, 3(Negustor cu dare de mână dar cifut și inschinza r ). Apoi continuă în franceză : čufut , poreclă grosolană și disprețuitoare dată evreilor; figurat avar, cupid, încăpățânat - corupt d. ar. yehud "evreu; cum. ğuhud "judæus"; bulg. čifut ; serb. čivut "tolbaș și evreu"- ca poreclă. Și termină notând că Civut este numele unui monstru antropofag în poveștile sârbești, ngr. ζΙΦζΥΙ. Această etimologie, a unui mare lingvist, deschizător de căi noi în cercetarea limbii române, este marcată de o bizară uitare, pentru un mare savant evreu. În regiunile montane al C

Comentariu la un mister. Culianu publică în România după 1985

Extrag un fragment dintr-un studiul Isabelei Vasiliu-Scraba, intitulat Lichidarea lui Mircea Eliade prin tertipuri sau Adevărul (cel mai plauzibil) despre viaţa si opera lui I.P. Culianu . In interviul luat la Chicago de Gabriela Adameşteanu, Culianu menţionează că "a predat în Italia în primăvară" (12), si că [în 1991] ar veni în România să-şi vadă mama, dar că "pretextul o să fie un congres". Rămâne însă un mister de ce G. Adameşteanu a publicat interviul din 1990 abia în nr.13 din 5 mai 1991. In istoria sa literară apărută în 2001, Marian Popa scria la capitolul Culianu de «auto-deconspirarea» acestuia, după publicarea articolului Avers si revers în istorie. Cîteva reflecţii cvasi-epistemologice despre opera lui Mircea Eliade, în ţara din care fugise (v. Revista de istorie si teorie literară, nr.2-3, 1986 , pp.127-136). Cum bine se ştie, cei rămaşi peste graniţă fără voie de la stăpânire, erau scoşi din cultura română. Or, articolul lui Culianu din 1986 nu numai

Mariuca Dumitru. Internet, revolta, diversiune

Doamne !!! Nici nu stiti ce noroc avem cu internetul ! Este singurul mod in care ne putem exprima (sub diverse forme, blamate de unii, aprobate de altii !) Cati dintre dumneavoastra ati auzit de petitia Pro Goma … stiti cate semnaturi s-au strans ??? 283 ? ! ? Din cati ??? Sau cati au fost la miting ? 100-120… Desigur, Paul Goma este un "antisemit" (citez din mai marii ganditori ai tarii !) pai da… ca mai importanti sunt evreii in tara româneasca decat eroii, decat familiile victimelor, decat rahatul asta de comunism care a "indobitocit" o tara intreaga ! Sincer, n-am nimic cu evreii dar cand vad ca de 20 ani ne tot aburesc ca nu gasesc comunistii, ca nu gasesc securistii dar antisemistii, golanii, fascistii ii gasesc imediat. Mai nou se zice ca acele dosare nu pot dovedi adevarul, pentru ca se pare ca au fost " falsificate… hai ca asta e tare ! Cati dintre dumneavoastra i-au sustinut pe revolutionarii din Brasov din 1987 ? Cati dintre dumneavoastra ati auzit

Interviu pentru Europa Libera. Note.

La sosirea mea în Franța, în octombrie 1987 , Monica Lovinescu, pe care o cunoșteam din anterioare călătorii occidentalicești, mi-a solicitat pentru Europa Liberă, interviul ritual pe teme De ce ați ales libertatea ? , reluare titlului cărții lui Victor Kravcenco, din 1946, I Chose Freedom , tradusă în franceză de Editura Self în 1947, sub titlul J'ai choisi la liberté . O astfel de abordare a discuției, cu un exilat la început de drum, mi se păruse atunci și de atunci indecentă. De aceea i-am spus distinsei ziariste că nu pot răspunde la această întrebare, fiindcă nu am ales libertatea, nu am avut nici o alegere, am fugit din fața fricii, terorii și nu cred că în Franța voi găsi libertatea, diferența fiind în natura și proximitatea presiunii resimțite din partea controlului. Dealtfel, nu aveam obraznicia de a da lecții de curaj celor din țară, fiind eu la adăpost, relativ desigur. Așa că am propus să reluăm discuția după un timp, când voi fi avut ceva de povestit despre peripețiil

Dan Culcer. Demagogie si propaganda

Demagogie si propaganda Data: Miercuri, Martie 12 @ 14:13:20 CET Topic: Memoria Cititi ce scria, înainte de 1964, despre modul în care s-a realizat deschiaburirea ( dékoulakizarea ), scriitorul sovietic Vassili Grossman, comunist și stalinist, propagandist convins pânã la un moment dat. Recunoaște cã propaganda sovieticã declarase chiaburii, adicã țãranii mai mult sau mai puțin înstãriți, neoameni. Poate fi sesizatã o diferențã de esențã sau de nuanțã între aceastã formulã și considerarea de cãtre nazism a evreilor sau a altor categorii umane, ucraineni, ruși, drept untermensch, adicã suboameni? Dacã ne vom aminti cã Grossman a realizat, în colaborare cu un alt propagandist obraznic, Ilya Ehrenburg, și culegerea de mãrturii (cu texte de o autencitate controversatã) intitulatã Cartea neagrã, frazele sale capãtã o tentã de fãțãrnicie purã. Iatã ce scria confratele sãu, Ilya Ehrenbourg. în articolele și manifestele sale din 1945 : "Les Allemands ne sont pas des êtres humains... Si vo

Etimologie Hodaie (rom.) = Cale sacră??

De cercetat etimologia cuvîntului hodaie , plural hodăi . Nu este o variantă la odaie .Vasile Lovinescu notează în Dacia hiperboreana , ediția a doua, 1996, București, pagina 40 « Herodot ne vorbește de hieroi odoi , căi sacre ale Sciților. » Ce semnifică această brazdă uriașă și aceste căi sacre? Brazda lui Novac, trasă de la Apus la Răsărit.

Societatea de mâine sau No Future (o ancheta de Dan Culcer)

Vă propun să realizăm pe tema Societatea de mâine un număr din Amfitrion, revistă de la Turnu Severin, și/sau din Timpul de la Iași. Ultima sau penultima serie de interviuri pe această temă a fost realizată de scriitorul și medicul Ion Biberi. N ă scut în Turnu-Severin la 21 iulie 1904, autorul cărților: Lumea de mâine, interviuri, 1945 (reeditat, în 2001, la Editura Curtea Veche); Orizonturi spirituale. Dialoguri, 1968; Lumea de azi, interviuri, 1980. Vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Biberi Textul meu poate fi completat cu întrebări, daca tema vi se pare actuală și culegerea opiniilor realizabilă. Dacă grupurile celor doua reviste nu sunt interesate, rog să mi se comunice decizia lor ca să pot intra în contact cu alte redacții din România sau din diaspora. Cu bine, Dan Culcer Societatea de mâine sau No Future (o ancheta de Dan Culcer) Argument Scriitorii, artiștii de toate genurile, erau cândva oameni cu privirile îndreptate spre viitor, cei ce visau că societatea omenească poa

Grupul Societatea de mâine. Un viitor se construieste, nu se suporta

Bună ziua ! Mă adresez celor 188 de membri virtuali ai grupului. După cei câțiva ani pe care i-am petrecut împreună doresc să vă mulțumesc pentru stăruința Dv. Constat că doar o mică parte din dezideratele exprimate la fondarea grupului au putut fi realizate, respectate. Depindea de noi toți și nu doar de mine să ajungem la o concatenare de visuri, proiecte și analize critice. Receptarea mesajelor a produs la început polemici benefice, apoi s-a instalat o inerție a așteptării, care mi se pare că reprezintă și o neîncredere în posibilitățile modificării, deci ale realizării proiectului de societate la care ar fi fost necesar să conlucrăm. Eu nu mai pot să duc de câtăva vreme povara alimentării în texte a grupului. Se vede din sumarele pe ani și pe luni. Există încă o activitate doar pentru că unii dintre noi trimit același mesaj la câteva grupuri la care sunt abonați dar nici o creativitate nu se mai manifestă de mult. Voi încheia deci ceeace credeam că poate fi o misiune de provocare ș

Schimbarea denumirii tiganilor din Rom/Roma/Romani/Romanies in Tigani sau in etnonimul lor original care este Dom si nu Rom

21 septembrie 2008 Schimbarea denumirii tiganilor din Rom/Roma/Romani/Romanies in Tigani sau in etnonimul lor original care este Dom si nu Rom. Petition Aceasta petitie merita sa fie citita. Ea este expresia, una dintre expresiile exasperarii unor români mai sensibili decât altii la problematica identitara. Cei care nu cred ca o existenta comunitara poate fi data sub forma de troc pe una individuala. Comunitarism contra individualism, ca solutii de viata si de autoaparare. Fiindca agresiunea impotriva identitatii românilor capata cele mai variate forme. In numele luptei pentru propria lor identitate, neamuri cu care suntem in contact secular ataca pe cai multiple. E suficient sa studiem atent si mai ales calm presa tiganeasca si cea secuiasca. E o lupta pentru supravietuirea unor comunitati, pentru teritoriu. Aici nu mai e vorba de glume si de teorii conspirationiste aplicate sau negate.Ci de supravietuirea în comunitate. Daca mai crede cineva în istorie. 21 septembrie 2008 Dan Culcer

Dan Culcer. Limite, ziduri, case, drumuri, dragomani

Mariana Șora afirma , în interviul acordat lui Leonid Dragomir, că fraza lui Nae Ionescu : "Intre națiuni există ziduri care merg de la pământ și până la Dumnezeu" , pronunțată de acesta în cadrul unui curs din 1937 sau 1938, a fost resimțită de studenta care era dânsa pe atunci, ca "o fraza memorabilă si dărâmătoare", și a marcat îndepărtarea tinerei, inteligentei și studioasei evreice timișorenem de Nae Ionescu, care probabil i se arătase tot atât de fascinant ca și altor studenți pînă la acea vreme. Vreau să notez reacția mea la această frază a lui Nae Ionescu, pe care nu o cunoșteam. Acum, în ianuarie 2008. Nae Ionescu despre națiuni. Mariana Șora afirma , în interviul acordat lui Leonid Dragomir (Vatra, nr.11/2007), că fraza lui Nae Ionescu : "Intre națiuni există ziduri care merg de la pământ și până la Dumnezeu", pronunțată de acesta în cadrul unui curs din 1937 sau 1938, a fost resimțită de studenta care era dânsa pe atunci, ca "o fraza memor

Paul Goma despre cenzurarea operei lui Mihai Eminescu

Găsesc în Dialogul dintre Paul Goma și Flori Stănescu , recent publicat pe situl Paul Goma-Site Webistic ,câteva interesante informații și accente polemice pe tema cenzurării operei eminesciene în epoca lui Ceaușescu și a receptării, dacă se mai poate folosi eufemismul, mai exact blamării și deformării acestei opere în așa zisul post-comunism, de către o intelighenție proastă și inconștientă, care confundă spiritul critic cu demolarea . Ori demolarea este specifică acculturației violente pe care au practicat-o colonizatorii de toate soiurile, ajutați de intelighenția compradoră care se pune în slujba noilor colonizatori, universaliști și globaliști notorii, pentru care ideologia eminesciană a civilizației organice este principala țintă de atac. Cităm paranteza polemică a lui Paul Goma. Dan Culcer O paranteză : În “Raportul final…” capodoper ă a cuplului Tism ă neanu-B ă sescu editat ă la Humanitas-BMW de cobili ț arul poligraf Liiceanu, poate fi întâlnit ă în subdiviziunea a ș ap

Dan Culcer. 10 noiembrie 2005. Scrisoare deschisă membrilor Consiliului Uniunii

Scrisoare deschisă membrilor Consiliului Uniunii scriitorilor din România întruniţi la 10 noiembrie 2005 la Bucureşti Elancourt, 8 noiembrie 2005 Domnilor Consilieri, În calitatea mea de membru al Asociaţiei scriitorilor din Tîrgu Mureş, de membru al uniunii noastre profesionale, şi în baza articolelor 1,2,4,7 ale Statutului USR, vă adresez acest mesaj public, într-o chestiune de maximă urgenţă şi de maximă gravitate: încercarea de reinstalare a post-cenzurii în presa culturală din România, după ce am constatat că, între 9 septembrie 2005 şi data acestei scrisori, Uniunea scriitorilor din România, prin reprezentantul său legal, preşedintele, nu răspunde nici mesajelor private, nici celor publice pe care eu sau alţi confraţi scriitori i le-au adresat. Iar cînd, totuşi, se exprimă în spaţiul public, intervenţiile unor membrii ai Comitetului director sunt autoritariste, evazive şi neargumentate. Prin prezenta, contest cu fermitate decizia Comitetului director, despre conţinutul căreia am

Lucia Daramus. Ce înseamnă să fii scriitor astăzi în România?

Reprroduc, cu acordul scriitoarei,aceste interviu care este un document important despre condiția socială a scriitorului român în epoca Restaurației violente. Sociologul di mine va găsi poate răgazul de a nota câteva comentarii. D. C. ....îmi inventam lumile Petre Flueraş: Ce înseamnă să fii scriitor astăzi în România, care sînt obstacolele şi satisfacţiile acestui statut? Lucia Dărămuş: E mult, foarte mult de povestit aici. A fi scriitor astăzi în România înseamnă a muri de foame, a fi dispreţuit de ceilalţi, a ţi se spune că nu faci nimic. Scriitorii sînt percepuţi de ceilalţi ca nişte pierde vară. Cînd sînt întrebată cu ce mă ocup şi răspund că mă ocup cu scrisul, sînt privită cu suspiciune şi amuzament. Abia după ce-i „articulez”, din punct de vedere intelectual, sînt luată în serios. După ceilalţi, dacă nu produci nimic pentru a fi consumat, înseamnă că nu faci nimic. În societatea de astăzi, ca să fii luat în seamă, să „fii cineva”, ar trebui să funcţionezi ca vaca Zoiţa, să dai