Treceți la conținutul principal

Note pentru Serii și grupuri. Școala de la Târgoviște

Din lista temelor extra sau intra literare, de abordat cu Cristina TImar pentru Vatra.

— Partidul Comunist Român după 1964, formațiune politică- valiză unde coexista, adesea colaborau, toate tendințele și programele politice interbelice, de la comuniști la legionari

— Relațiile cu minoritățile : «vecinătățile interioare»

— Teoria Grupurilor și seriilor în literaură. Falsitate, inadecvarea conceptului de «generație», inclusiv al celui de «generație de creație»

— Școala de la Târgoviște. Denumire lansată de Dan Culcer în revista Orizont, în cadrul unui răspuns la o anchetă literară. Expresia a avut un succes neașteptat, chiar dacă «membrii» grupului/seriei, din orgoliu de creator neserializabil nu au acceptat că ar face parte din acest grup. De colectat și comentat argumentele acestora, Petru Creția, Alexandru George, M.H. Simionescu, Costache Olăreanu etc.

O simplă răsfoire a ediției integrale a Jurnalului lui Radu Petrescu, realizată (din păcate fără index de nume și locuri) de criticul literar ? dovedește că tot grupul roia în jurul lui Radu petrescu și în jurul domiciliul său de pe strada Pitar Moș, nr. 23. Un loc de întâlnire, de conversații, de lecturi, de depunere a unor manuscrise în lucru sau terminate ale celor citați care, toți, voiau să cunoască opinia «mentorului« Radu Petrescu. Era deci un cerc literar, chiar dacă nu se întâlneau sistematic toți în același moment, precum se întâmpla în salonul lui E. Lovinescu, la Cenaclul Sburătorului. 

Radu Petrescu nu era un om bogat, locuia într-un apartament care probabil avea două sau trei camere și bucătărie. Una din ele erau biblioteca și biroul de lucru al scriitorului, cu mici canapele pe care vizitatorul era poftit la o cafea. Deci denumirea propusă de mine nu implica o lectură ad-literam, nu era nevoie să fi născut la Târgoviște sau să fi urmat acolo liceul, să fi aparținut primului grup, primului cerc. Școala de la Târgoviște este o denumire simbolică pentru a evoca valențele istorice ale tradiției locale, pentru istoria și limba română.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe