Treceți la conținutul principal

Note pentru Serii și grupuri. Școala de la Târgoviște

Din lista temelor extra sau intra literare, de abordat cu Cristina TImar pentru Vatra.

— Partidul Comunist Român după 1964, formațiune politică- valiză unde coexista, adesea colaborau, toate tendințele și programele politice interbelice, de la comuniști la legionari

— Relațiile cu minoritățile : «vecinătățile interioare»

— Teoria Grupurilor și seriilor în literaură. Falsitate, inadecvarea conceptului de «generație», inclusiv al celui de «generație de creație»

— Școala de la Târgoviște. Denumire lansată de Dan Culcer în revista Orizont, în cadrul unui răspuns la o anchetă literară. Expresia a avut un succes neașteptat, chiar dacă «membrii» grupului/seriei, din orgoliu de creator neserializabil nu au acceptat că ar face parte din acest grup. De colectat și comentat argumentele acestora, Petru Creția, Alexandru George, M.H. Simionescu, Costache Olăreanu etc.

O simplă răsfoire a ediției integrale a Jurnalului lui Radu Petrescu, realizată (din păcate fără index de nume și locuri) de criticul literar ? dovedește că tot grupul roia în jurul lui Radu petrescu și în jurul domiciliul său de pe strada Pitar Moș, nr. 23. Un loc de întâlnire, de conversații, de lecturi, de depunere a unor manuscrise în lucru sau terminate ale celor citați care, toți, voiau să cunoască opinia «mentorului« Radu Petrescu. Era deci un cerc literar, chiar dacă nu se întâlneau sistematic toți în același moment, precum se întâmpla în salonul lui E. Lovinescu, la Cenaclul Sburătorului. 

Radu Petrescu nu era un om bogat, locuia într-un apartament care probabil avea două sau trei camere și bucătărie. Una din ele erau biblioteca și biroul de lucru al scriitorului, cu mici canapele pe care vizitatorul era poftit la o cafea. Deci denumirea propusă de mine nu implica o lectură ad-literam, nu era nevoie să fi născut la Târgoviște sau să fi urmat acolo liceul, să fi aparținut primului grup, primului cerc. Școala de la Târgoviște este o denumire simbolică pentru a evoca valențele istorice ale tradiției locale, pentru istoria și limba română.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.  
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe