Treceți la conținutul principal

Cărtărescu travestit? La prozatorul lăudat să nu te duci cu sacul mare

«Stateau goi, culcati pe spate, sub soarele fierbinte, tinandu-se de mana si privindu-se in ochi.» (Mircea Cărtărescu)
Tocmai îmi făceam, a câtea oară, auto-critica pentru întârzierea cu care mă așternusem sau mă înhămasem la lectura operelor nobelizabilului nostru, Mircea Cărtărescu. Încercam să recuperez ceva ebucuri semnate de prozatorul lăudat. Rătăceam pe cărările care, pentru mine, duc toate nu spre Roma ci spre România, așa cum se vede țara pe Internet, când am dat peste citatul de mai sus. Greu de imaginat mai eficientă contra-propagandă pentru o carte și un autor decât această stupizenie scrisă, dacă așa va fi fost scrisă, zic eu gata să acord circumstanțe atenuante. Dar la prozatorul lăudat să nu te duci cu sacul mare.

Travesti (eBook) de Mircea Cartarescu
Editura: Humanitas
Anul apariției: 2011
Colecția: In afara colectiilor
Availability: În stoc (detalii)
14,90 LEI

Sursa textului publicitar bazat pe citatul de mai sus este http://www.bibliotecaeuropeana.ro/ebooks/travesti-mircea-cartarescu-ebook.html

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.