Treceți la conținutul principal

Un studiu despre resursele științifice ale Europei de Est înainte de 1989

Am păstrat până acum Catalogul presei externe pe 1979, editat de Direcția Generală a Poștelor și Telecomunicațiilor din Ministerul Transporturilro și Telecomunicațiilor. Dată fiind importanța acestor obiecte pentru studiul sociologic al culturii în România, notez că aș fi vrut să analizez statistic aceste catalog, care conține o descriere obiectivă a resurselor științifice, culturale, politice de care dispunea publicul din România la un moment dat. Nu am avut răgazul sau tenacitatea necesare. Azi am pus într-o cutie de carton, cu destinația BCU Cluj, un volum de la care aș fi vrut să pornesc o cercetare, combinând informațiile brute pe care le conține cu accesul la arhivele editorului, respectiv ale Vămii. În 1979 Direcția Presei, adică cenzura, nu mai exista oficial. Evident, nu tot ce intră în biblioteci este folosit în mod real și curent. În Franța am întâlnit adesea prin anticariate improvizate sau pe tarabe de târguri cărți declasate, scoase din depozitele care sunt mereu în criză de spațiu, fiindcă o lungă perioadă nimeni nu le-a consultat. La fel se întâmplă cu presa de specialitate. În 1979 catalogul menționază titlurile a sute de publicații sovietice din domeniul tehnic, medical, al științelro naturii etc. Fără îndoială că era vorba de periodice interesante, chiar dacă s-ar putea spune că lumea științei din România era privată de accesul la presa occidentală. Ceea ce nu era adevărat, ctalogulk presei occidentale nu era tipărit de uz public precum cel despre care scriu. El exista, fără îndoială, fiindcă institutele de cercetare din România dispuneau de fonduri valutare în acest scop. Să nu se creadă deci cp oamenii de știință din România acelui an erau complet izolați. Doar că descreierea situației nu era făcută public.
După 1989 situația s-a schimbat, prin Internet cercetătorii au acces (gratuit sau cu plată) la sursele occidentale. Și unii ignoră poate, din prostie, fudulie sau snobism, resursele fostei Uniuni Sovietice sau cele ale unor țări din Europa de Est, unde există știință, ca și la noi.
Un studiu despre resursele științifice ale Europei de Est înainte de 1989 ar merita să fie scris, pornind de la aceste sugestii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!