Treceți la conținutul principal

Un studiu despre resursele științifice ale Europei de Est înainte de 1989

Am păstrat până acum Catalogul presei externe pe 1979, editat de Direcția Generală a Poștelor și Telecomunicațiilor din Ministerul Transporturilro și Telecomunicațiilor. Dată fiind importanța acestor obiecte pentru studiul sociologic al culturii în România, notez că aș fi vrut să analizez statistic aceste catalog, care conține o descriere obiectivă a resurselor științifice, culturale, politice de care dispunea publicul din România la un moment dat. Nu am avut răgazul sau tenacitatea necesare. Azi am pus într-o cutie de carton, cu destinația BCU Cluj, un volum de la care aș fi vrut să pornesc o cercetare, combinând informațiile brute pe care le conține cu accesul la arhivele editorului, respectiv ale Vămii. În 1979 Direcția Presei, adică cenzura, nu mai exista oficial. Evident, nu tot ce intră în biblioteci este folosit în mod real și curent. În Franța am întâlnit adesea prin anticariate improvizate sau pe tarabe de târguri cărți declasate, scoase din depozitele care sunt mereu în criză de spațiu, fiindcă o lungă perioadă nimeni nu le-a consultat. La fel se întâmplă cu presa de specialitate. În 1979 catalogul menționază titlurile a sute de publicații sovietice din domeniul tehnic, medical, al științelro naturii etc. Fără îndoială că era vorba de periodice interesante, chiar dacă s-ar putea spune că lumea științei din România era privată de accesul la presa occidentală. Ceea ce nu era adevărat, ctalogulk presei occidentale nu era tipărit de uz public precum cel despre care scriu. El exista, fără îndoială, fiindcă institutele de cercetare din România dispuneau de fonduri valutare în acest scop. Să nu se creadă deci cp oamenii de știință din România acelui an erau complet izolați. Doar că descreierea situației nu era făcută public.
După 1989 situația s-a schimbat, prin Internet cercetătorii au acces (gratuit sau cu plată) la sursele occidentale. Și unii ignoră poate, din prostie, fudulie sau snobism, resursele fostei Uniuni Sovietice sau cele ale unor țări din Europa de Est, unde există știință, ca și la noi.
Un studiu despre resursele științifice ale Europei de Est înainte de 1989 ar merita să fie scris, pornind de la aceste sugestii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...