Treceți la conținutul principal

Traversînd zona interzisă. Un spectacol de poezie și muzică românească la Paris în 1988

Am regăsit un exemplar din afișeta pe care o mutiplicasem ca invitație cu ocazia spectacolului realizat în colaborare cu regizorul Octavian Greavu la Paris. Eram amândoi proaspeți exilați și vechi naivi.
Credeam că putem face ceva pentru cultura română și că vom găsi solidarități care să ne îndemne să rezistăm la presiunea socială și economică a desțărării. 
Prima deziluzie mi-a produs-o Monica Lovinescu. Îi trimisesem o invitație ei și lui Virgil Ierunca. Mi-a declarat la telefon, când am sunat-o pentru a ști dacă a primti invitația, că nu vor veni fiindcă ilustrația muzicală este realizată de cunoscutul securist Victor Șirli.

Monica Lovinescu se minuna că am colaborat cu acest tip despre care toată lumea știe că. Nu eu îl adusesem, de altfel, ci Greavu, care îl cunoștea din București.

M-am înfuriat și i-am spus calm la telefon că voi trece pe la ei ca să mi se comunice lista completă a securiștilot din exil, ceea ce m-ar scuti de surprize. Evident, nici atunci, nici acum o astfle de listă nu există.

Pictorul Michel Faublé pe care îl cunoscusem cu prilejul unui stagiu încadrat la Centrul de formare și perfecționare a ziariștilor de pe rue du Louvre, la Paris. Atunci am participat la redactarea unui număr special de probă a Bastille Magazine. Mi-am luat sarcina să scriu despre geleriile de artă și atelierele ce se instalaseră în 1987 și 1988 în acest cartier parizian aflat în plină modificare de profil, de la mica industrie de mobilă la artele libere. 
După publicare interviului cu Michel Faublé, am rămas în legătură cu artistul, pictor și sculptor cunoscut mai ales în Elveția.
Mi-a acordat gratuit galeria ca să repetăm și prezentăm spectacolul al căruri program îl transcriu mai jos. Au participa, în afară de interpreți și organizatori, câteva persoane din diaspora, cred că era prezent și Matei Vișniec. Și trecători curioși pe o stradă foaret animată în vreme și la ora aceea.
Iată textul invitației, recuperat după scanarea foii imprimate.

Michel Faublé, Catherine Martin et la Galerie Bastille vous invitentA TRAVERS LA ZONE INTERDITEUn découpage lyrique proposé par Dan CULCER et mise en scène par Octavlan GREAVU
 Du quotidien oppressif vers le tragique existentiel, pour franchir les étapes d'un parcours difficile, d'une émancipation spirituelle, vous êtes guidés par les interprètes des poèmes :
Marcela SAFTIUC       Hélène SIELKA Roger BRET Michel MAILLETet Dumitru FURDUI dans l'espace sonore construit par le compositeur Vasile SIRLI. La poésie roumaine contemporaine est l'expression d'une quête des valeurs morales et des libertés fondamentales... les murmures, les grondements et les cris d'un peuple qui désire reconquérir sa place dans   une   Europe   coupée   en   deux   par   l'Histoire   tragique   de l'Après-Guerre.C'est l'occasion d'une rencontre*des poètes qui se trouventDES DEUX COTES DE LA ZONE INTERDITE :Daniel BOC, Ana BLANDIANA, Mircea CARTARESCU, Denisa COMANESCU, Dan CULCER, Mircea DINESCU, Ion MIRCEA, lleana MALANCIOIU, Adrian POPESCU, Daniel TURCEA, Dan VERONA, Vasile VLAD et Matei VISN1EC, sous le signe tutellaire de George BACOVIA, précurseur d'une modernité tragique.Pour prouver l'unité fondamentale PAR DESSUS LA ZONE INTERDITEles poèmes, dans leur langue d'origine et dans leur langue de communication, traduits par Annie Bentoiu, Emanoil Marcu, Dan Ion Nasta, Daniel Pujol et Dorina Radu, issues d'une même tradition européenne, se retrouvent devant vousmercredi, 14 Décembre 1988, à partir de 21 ni5entrée : 30 FCette soirée de poésie roumaine est devenue possible grâce au patronage du Comité d'Aide Exceptionnelle aux Intellectuels Réfugiés.LA GALERIE BASTILLE 20, rue de Lappe 75011 Parts Tel : 43 55 37 77-

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …