Treceți la conținutul principal

N. Iorga despre viața intelectuală a românilor în 1989 (o metateză)

Aș fi vrut să folosesc într-unul din studiile pe care le proiectam  pentru Vatra în anii 1985-1986, acest pasaj cutremurător din Nicolae Iorga, scris de savant în 1899. Nu știu de ce nu l-am mai folosit. Mă obsedează fiindcă pare scris pentru toate secolele ce s-au petrecut sau se vor petrece :
«Atâta voiam să spun și sunt încredințat că trebuia s-o spun, că am făcut bine spunând-o. Mai întâi, fiindcă printre cititorii meu sunt poate unii care vor profita și o schimbare se va produce, acum sau mai târziu. 
Apoi ca să se știe, când va ajunge să fie studiată această lamentabilă perioadă din dezvoltarea noastră, că erau oameni care nu credeau că totul este cât se poate de bine, care mai erau încă în stare să simtă o duere pentru ceea ce vedeau în România de la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea. » (N. Iorga, în «Viața intelectuală a românilor în 1899», articole publicate în l'Indépedence roumaine, Buc., Imprimera ziarului l'Indépendence roumaine, 1899.)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...

Voi nu aparțineți culturii române și nici cultura română nu vă aparține.

  Voi nu aparțineți culturii române și nici cultura română nu vă aparține. Sunteți venituri și venituri veți rămâne. Nu fiindcă așa vreau eu, ci fiindcă în loc să iubiți cultura română, a cărei inimă nu bate pentru voi, o denigrați și o bârfiți pe toate meridianele, încercând să vă prezentați voi ca fiind sufletul și mintea culturii române, pe care vreți să o înlocuiți cu o făcătură fără inimă, fără minte și fără coaie, un ersatz, într-o limbă scâlciată, o improvizație stupidă pe care o numiți avangardă literară.