O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

Televiziunea — mijloc de îndobitocire și suport de publicitate, nu de difuzara sau creare a culturii

Am văzut recent dimpreună cu prietenul meu, poetul Gavril Ședran, aflat în vizită la noi, pentru finalizarea machetei volumului său de poezie Strigi, un documentar de televiziune care relua experimentul Milgram aplicat la o emisiune de televiziune prezentată ca fiind un joc. Comportamentul indivizilor recrutați ca viitori participanți la emisiunea-joc, în calitate de testori, a fost înspăimântător. Au reacționat asemenea celor care s-au supus testului Milgram din 1963. Au mers până la capăt, adică au executat cu descărcări electrice potențial «mortale» partenerul de joc pedepsit. Cu câteva, rare, excepții. 

Televiziunea este un sistem de manipularea în masă. Așa cum am renunțat la abonament atunci când eram în România, în 1986. așa voi termina prin a renunța la abonament și aici în Franța. Între bomabardamentul ideologic de două ore al televiziunii române sub Ceaușescu, cel de 24 de ore de acum, în Franța, e mai periculos fiindcă este inevitabil și subtil. Mă tem că în România foiletoanele politice de la Antena 3 sau emisiunile lui Dan Diaconescu au exact același rol și efect. Nu numai că ne transformăm în spectatori obezi dar ne și tâmpim în colectiv. 

Se estompează diferențele dintre aplaudacii plătiți să anime emisiunile de jocuri care se ridică la un semn ca să urle și să zâmbească fericiți ca nișe lobotomizați oriunde s-ar afla, pe oricare dintre merdianele și paralele acestei lumi manipulate.