Pe diverse situri sau bloguri se face publicistică și se fac jocuri de cuvinte, a propos de criminalitatea politică, ultimul exemplu fiind cel al norvegianului blond și cu frunte înaltă. Brava!
Dar când ne decidem să punem o bombă în sfincterul șefilor, de genul celor invocați, în relație cu pupincurismul tradițional sau reciclat, practicat de personalitățile științifice și liderii morali ai nației, care să le explodeze curul tocma cînd trece pe acolo limba românilor pupincuriști?
Doi dintr-o lovitură.
Aceste rânduri sunt un mesaj nu doar pentru noii intelectualii ai puterii, ci și pentru democraturiștii fripturiști și liber-schimbiști de genul Petru Clej sau Laszlo Alexandru, plini de vervă slujnicară și limbuție bombastică.
Primul profetizează că vor apărea și pe la noi ucigași de genul norvegianului. Să-i dăm prilejul să se dovedească profet adevărat, nu profet mincinos, cum pare sau este.
În locul norvegianului, pentru rațiuni de evoluție organică, etnică, națională, visez că va apare vreun Unabomber, Human-bomber sau alte versiuni bombastice pentru o nouă linie tradițională. Până acum, în România de după 1944, s-au manifestat mai ales tradiții de bombăneli și nu de bombardări. A fost o rezistență care nu a reușit, sub regimul de teroare comunist, să mobilizeze, cum se zice, masele. Teroarea comunistă, cominternistă, ne băgase frica-n oase. Apoi societatea invadată de ofițeri de securitate în tandem cu informatorii a stabilizat frica, dându-ne impresia că se știe tot ce gândim sau plănuim. Nu era adevărat, dar noi, ăștialalți, nu știam adevărul.
Pentru bombe, bombănitori au fost vreo doi evrei anarhiști-sioniști pe la Senat, la început de secol XX. Dar asta a fost demult. Pentru bombardări avem tradiția rusă - 1941, tradiția americană - 1944.
Mămăliga a explodat o dată la 1989 dar nu se știe nici acum cine a inclus trinitrotoluenul în mălai și nici cine a aprins fitilul bickford.
Nu vreau bombe umane care ucid ci bombe umaniste, care să ne scoată din amorțeală. Aștept provincia.
Dan Culcer
Dar când ne decidem să punem o bombă în sfincterul șefilor, de genul celor invocați, în relație cu pupincurismul tradițional sau reciclat, practicat de personalitățile științifice și liderii morali ai nației, care să le explodeze curul tocma cînd trece pe acolo limba românilor pupincuriști?
Doi dintr-o lovitură.
Aceste rânduri sunt un mesaj nu doar pentru noii intelectualii ai puterii, ci și pentru democraturiștii fripturiști și liber-schimbiști de genul Petru Clej sau Laszlo Alexandru, plini de vervă slujnicară și limbuție bombastică.
Primul profetizează că vor apărea și pe la noi ucigași de genul norvegianului. Să-i dăm prilejul să se dovedească profet adevărat, nu profet mincinos, cum pare sau este.
În locul norvegianului, pentru rațiuni de evoluție organică, etnică, națională, visez că va apare vreun Unabomber, Human-bomber sau alte versiuni bombastice pentru o nouă linie tradițională. Până acum, în România de după 1944, s-au manifestat mai ales tradiții de bombăneli și nu de bombardări. A fost o rezistență care nu a reușit, sub regimul de teroare comunist, să mobilizeze, cum se zice, masele. Teroarea comunistă, cominternistă, ne băgase frica-n oase. Apoi societatea invadată de ofițeri de securitate în tandem cu informatorii a stabilizat frica, dându-ne impresia că se știe tot ce gândim sau plănuim. Nu era adevărat, dar noi, ăștialalți, nu știam adevărul.
Pentru bombe, bombănitori au fost vreo doi evrei anarhiști-sioniști pe la Senat, la început de secol XX. Dar asta a fost demult. Pentru bombardări avem tradiția rusă - 1941, tradiția americană - 1944.
Mămăliga a explodat o dată la 1989 dar nu se știe nici acum cine a inclus trinitrotoluenul în mălai și nici cine a aprins fitilul bickford.
Nu vreau bombe umane care ucid ci bombe umaniste, care să ne scoată din amorțeală. Aștept provincia.
Dan Culcer
Comentarii
Trimiteți un comentariu