Treceți la conținutul principal

Holocaust românesc? Cine definește și prin ce se definește specificitatea etnică?

Folosirea corectă a limbii române a devenit facultativă sau ne aflăm în fața unei noi manifestări a propagandei și manipulării? Autorii textului de prezentare, Victor Gavril și Flavia Drăgan, sunt niște ziariști analfabeți sau execută ordine fiind, ca și Alexandru Florian, în slujba unor patroni propagandiști ?
Copiez mai jos conținutul unei prezentări video de pe situl ziarului România liberă.
Folosirea adjectivală a cuvântului «românesc» este, aici, un abuz de limbaj. Nu există nici un argument care să permită afirmația că ar exista o specificitate etnică determinabilă și definibilă a unei astfel de abominații. Nu se spune și nu se poate spune holocaust nazist, german, holocaust unguresc. Ar fi un contrasens. Deci nu se poate spune și scrie «holocaust românesc» decât în sensul în care ar fi vorba de un holocaust în care victimele ar fi fost români. Este limpede, din discursul rezumativ și dogmatic al lui Alexandru Florian, că nu la un astfel de holocaust se referă. Nu asta este sarcina și motivația vorbirii sale.
«Alexandru Florian, director al Institutului pentru Studierea Holocaustului Românesc, descrie pesisajul politic românesc din perioada de dinaintea mareşalului Antonescu, atunci când se presupune că ar fi fost puse bazele holocaustului românesc.
Alexandru Florian aminteşte în interviul acordat romanialibera.ro despre gărzile legionare, a căror ideologie cuprindea şi antisemitismul. Florian mai spune că în perioada holocaustului românesc au fost date peste 90 de legi cu caracter antisemit.
Cu privire la acţiunile mareşalului Ion Antonescu, Florian consideră că acesta poate fi considerat antisemit, mai ales având în vedere faptul că "Antonescu a spus într-o şedinţă de guvern faptul că ar fi fost crescut cu ură faţă de evrei, de turci şi alte minorităţi".
VEZI ŞI Ce s-a întâmplat în perioada celor trei pogromuri româneşti»

Evident, nu se citează ce a spus și în ce context a făcut Ion Antonescu o astfel de afirmație. Ar fi fost prea mult, dar propaganda are nevoie de scheme ca să fie eficientă. Dan Culcer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...