Treceți la conținutul principal

Holocaust românesc? Cine definește și prin ce se definește specificitatea etnică?

Folosirea corectă a limbii române a devenit facultativă sau ne aflăm în fața unei noi manifestări a propagandei și manipulării? Autorii textului de prezentare, Victor Gavril și Flavia Drăgan, sunt niște ziariști analfabeți sau execută ordine fiind, ca și Alexandru Florian, în slujba unor patroni propagandiști ?
Copiez mai jos conținutul unei prezentări video de pe situl ziarului România liberă.
Folosirea adjectivală a cuvântului «românesc» este, aici, un abuz de limbaj. Nu există nici un argument care să permită afirmația că ar exista o specificitate etnică determinabilă și definibilă a unei astfel de abominații. Nu se spune și nu se poate spune holocaust nazist, german, holocaust unguresc. Ar fi un contrasens. Deci nu se poate spune și scrie «holocaust românesc» decât în sensul în care ar fi vorba de un holocaust în care victimele ar fi fost români. Este limpede, din discursul rezumativ și dogmatic al lui Alexandru Florian, că nu la un astfel de holocaust se referă. Nu asta este sarcina și motivația vorbirii sale.
«Alexandru Florian, director al Institutului pentru Studierea Holocaustului Românesc, descrie pesisajul politic românesc din perioada de dinaintea mareşalului Antonescu, atunci când se presupune că ar fi fost puse bazele holocaustului românesc.
Alexandru Florian aminteşte în interviul acordat romanialibera.ro despre gărzile legionare, a căror ideologie cuprindea şi antisemitismul. Florian mai spune că în perioada holocaustului românesc au fost date peste 90 de legi cu caracter antisemit.
Cu privire la acţiunile mareşalului Ion Antonescu, Florian consideră că acesta poate fi considerat antisemit, mai ales având în vedere faptul că "Antonescu a spus într-o şedinţă de guvern faptul că ar fi fost crescut cu ură faţă de evrei, de turci şi alte minorităţi".
VEZI ŞI Ce s-a întâmplat în perioada celor trei pogromuri româneşti»

Evident, nu se citează ce a spus și în ce context a făcut Ion Antonescu o astfel de afirmație. Ar fi fost prea mult, dar propaganda are nevoie de scheme ca să fie eficientă. Dan Culcer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …