Treceți la conținutul principal

Echilibru real sau echilibru virtual în relațiile interetnice

Prietenul Cseke Gábor mi-a atras atenția asupra unui articol din presa maghiară în care Kántor Lajos se referă la mine și la antologia respectivă.
Reproduc mai jos fragmentul din articolul lui Kántor, trimis de Cseke, un extras din Erdelyi Riport, un articol în care criticul literar clujean revine la începutul anilor 2000, referindu-se la episodul cu antologia, și face considerații asupra importanței intermediarilor, dragomanilor, cum zic eu, în relațiile româno-maghiare. El pare să deplângă raritatea românilor cunoscători de maghiară. O deplâng și eu.

Dar, în cazul meu, precizez că regret raritatea unor astfel de persoane nu doar din unghi cultural, de schimburi și contacte, ci și fiindcă nu există acum o expertiză românească în domeniul social, politic, ideologic, capabilă să urmărească cu luciditate, din unghiul intereselor comune dar și din unghiul intereselor românești, care nu corespund adesea cu cele ungurești, problematica complexă a relațiilor istorice și actuale între cele două state dar, mai ales, problematica relațiilor vecinătăților interioare.
În speță, rămâne nerezolvată, de pildă, chestiunea autonomiei culturale și politice care se exprimă revendicativ, din ce în ce mai vehement, tocmai pentru că politica oficială românească pare să facă reverențe și promisiuni de acceptare ale unor programe de «autonomie culturală» , care contrariază o parte a comunității românești, reverențe bazate pe trocuri electorale  cu UDMR, dar nu are răspunsuri clare, negociate și coerente, la cererile comunităților ungurești sau/și secuiești, ceeace nemulțumește o franjă a lumii politice ungurești, compusă din secui sau din grupuri politice din Ungaria, care folosesc aceste situații în vederea achiziționării de capital politic în țara vecină.

Dacă această lipsă de expertiză sau rarefacțiunie se menține, în România se vor manifesta tensiuni care riscă să dăuneze din nou, pe perioade lungi, relațiilor de vecinătate interioară. Încurajarea «autonomismului ardelean», aparent curent de opinie românesc, al celor care sunt sătui de «Miticii valahi» în numele prejudecății superiorității civilizante ardelene, de către mișcarea din jurul revistei «Provincia», a fost finalmente fără un efect politic real. Mai există Liga Pro Europa, mișcare complexă, care ar merita și ea să fie analizată calm, pentru a separa programele de real interes, formative, din cadrul Universității multiculturale, de mimetismele corectitudinii politice europeniste, ca și de manipularea analizei conflictelor interetnice uneori cu o parțialitate evidentă, în favoarea comunității maghiare din Ardeal, ceea ce pare a fi exclus din mișcare eventualii participanții români.
Recunosc dificultatea extremă de menținere a echilibrului, în toate cazurile unei acțiuni de intermediere. De aceea cred că Liga Pro Europa merită toată stima pentru efortul în acest sens. Un exemplu recent este poziția Ligii. exprimată pe fondul unor manifestații extremiste în Târgu Mureș. Voi cita în postarea următoare din comunicatele de presă difuzate la începutul lunii martie 20011.


LIGA PRO EUROPA
540049 Târgu Mureş, România, Piaţa Trandafirilor nr. 5, Etaj III, CP 1-154
Tel:+40-(0)265-250.182,+40-(0)365-401823, +40-(0)745-507166 Fax:+40-(0)265-250.183
Email: office@proeuropa.ro





 Poziţia Ligii Pro Europa faţă de organizarea la Târgu-Mureş a întrunirii Prezidiului Jobbik

LPE consideră că intensificarea prezenţei grupărilor şi partidelor extremiste la Târgu-Mureş este de rău augur şi nu are cum să contribuie la echilibrul şi dezvoltarea comunităţii târgumureşene.
Deşi marea majoritate a târgumureşenilor au dovedit în ultimii douăzeci de ani reţinere şi înţelepciune în tratarea problemelor interetnice, astfel încît evenimentele din martie 1990 nu s-au repetat în ciuda provocărilor grupurilor extremiste, acestea par hotărîte să asalteze din nou comunitatea târgumureşeană cu sloganuri şi promisiuni făţarnice şi duplicitare.

Sărbătorirea zilei naţionale a României a fost grav tulburată de demonstraţia neautorizată a Noii Drepte, o formaţiune politică şi civică rasistă şi antidemocratică. În ciuda mitingului neautorizat, conducătorii Noii Drepte nu au fost anchetaţi de organele de poliţie, care, în convivenţă cu Prefectul au permis încălcarea legii.

În preajma sărbătoririi zilei de 15 martie, o altă formaţiune de extremă dreaptă, Jobbik, din păcate prezentă în Parlamentul Ungariei şi în Parlamentul European în ciuda discursului său public antisemit, antirom şi antidemocratic, se pregăteşte să-şi ţină la Târgu-Mureş la 11 martie a.c. întrunirea Prezidiului.
LPE a protestat la momentul cuvenit împotriva deschiderii la Târgu-Mureş a biroului unui europarlamentar Jobbik, dar organele abilitate nu au luat nici o măsură. LPE atrage atenţia autorităţilor competente că deşi Partidul Jobbik este înregistrat în Ungaria, pe teritoriul României acesta trebuie să se supună legislaţiei locale.
Este de datoria tuturor cetăţenilor cu convingeri democratice şi pro-europene să dezavueze deschis şi ferm prezenţa şi activitatea la Târgu-Mureş a formaţiunilor extremiste indiferent de apartenenţa lor etnică. Noua Dreaptă şi Jobbik sînt mişcări surori, pe site-ul lor, prin discursul lor public, prin valorile pe care le propagă induc în eroare opinia publică şi promovează o ideologie revolută condamnată juridic şi moral, fascismul.
În baza OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare este necesar ca organele abilitate să se autosesiseze în aceste cazuri de manifestare publică, aplicînd sancţiunile legale pentru limitarea, în cadrul oferit de legislaţia românească, de Constituţie şi de jurisprudenţa europeană, a activităţii acestor grupări pe raza municipiului Târgu-Mureş.
La fel, cultele religioase, partidele democratice, grupurile civice ar trebui să dezavueze public aceste mişcări şi să nu le legitimeze prin prezenţa lor.
Ar fi de dorit ca în preajma anului electoral 2012 partidele democratice să adopte un protocol prin care să se angajeze că nu vor colabora şi nu vor legitima în nici un mod partidele extremiste.


COMUNICAT DE PRESĂ

Liga Pro Europa salută decizia Bisericii Romano-Catolice din Tîrgu-Mureş de a retrage Partidului Jobbik din Ungaria permisiunea de a-şi ţine Forumul Civic prevăzut pentru 11 martie a.c. în Sala Deus Providebit.

Liga Pro Europa îşi exprimă speranţa că exemplul Bisericii Romano-Catolice va fi urmat şi de celelalte culte, astfel încît partidele şi grupările extremiste, precum Jobbik sau Noua Dreaptă, care propovăduiesc ura şi dezbinarea, contravenind prin aceasta nu numai drepturilor omului, ci şi valorilor creştine de toleranţă şi iubire a aproapelui, să nu fie legitimate de susţinerea cultelor religioase.


Tîrgu-Mureş, la 11 martie 2011

                                                                                                          Smaranda Enache
                                                                                                        Copreşedintă

SAJTÓKÖZLEMÉNY

A Pro Europa Liga üdvözli a marosvásárhelyi Római Katolikus Egyház azon döntését, hogy visszavonja a magyarországi Jobbik politikai párttól az engedélyt, hogy a Deus Providebit Házban tarthassa meg a március 11-re meghirdetett lakossági fórumát.

A Pro Europa Liga azon reményének ad hangot, hogy a Római Katolikus Egyház példáját a többi egyház is követni fogja, így az olyan szélsőséges pártok és csoportosulások, mint a Jobbik vagy a Noua Dreaptă, melyek széthúzást és gyűlöletet hirdetnek, s ezzel nemcsak az emberi jogokat, hanem a tolerancia és a felebaráti szeretet keresztény értékeit is megsértik, ne kaphassanak legitimitást az egyházak részéről.

Marosvásárhely, 2011. március 11-én  
                                                                                                             Smaranda Enache társelnök

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.