Treceți la conținutul principal

Viața tinerilor români: Sex neprotejat și droguri

Asta este principala problemă a României. Viitorul său este în pericol.

Viața tinerilor români: Sex neprotejat și droguri

9 Decembrie 2010 | 3 comentarii
Aproape jumatate dintre tinerii romani fac sex neprotejat, 40% considera ca drogurile usoare nu sunt nocive, iar 15,6% s-au gandit sa se sinucida, potrivit unui studiu desfasurat saptamana trecuta pe platfoma online de socializare Netlog.
  1/2  

Tinerii, tinta bolilor cu transmitere sexuala si a traficantilor de droguri 

Jumatate dintre tinerii care au participat studiu au declarat ca practica sexul neprotejat, risca sa devina prada traficantilor de droguri, au ganduri suicidale

Mai mult, aproximativ 45% dintre tinerii romani intervievati par sa ignore riscurile unei sarcini nedorite si chiar pe cele ale contractarii BTS (boli cu transmitere sexuala), acestia declarand ca practica sexul neprotejat mereu (32,7%) sau de pana la 3-5 ori pe luna (peste 12 procente), relateaza MEDIAFAX.

Tinerii care au declarat ca se protejeaza au mentionat ca folosesc pilule contraceptive sau prezervativ.

Totodata, majoritatea respondentilor au afirmat ca si-au inceput viata sexuala dupa 16 ani (60,6%), 2 din 10 - intre 14 si 16 ani (20,6%). 71% dintre tineri si-au cunoscut partenerii online
.

  • Zeci de mii de tineri bolnavi de SIDA
In prezent, in evidentele Compartimentului pentru Monitorizarea si Evaluarea infectiei HIV/SIDA - INBI "Prof. Dr. Matei Bals" sunt inregistrate 16.433 de cazuri HIV/SIDA, virus transmis in majoritatea cazurilor prin contact sexual, mai exact 80% dintre cei diagnosticati in prima jumatate a anului.

Cu toate acestea, numarul total al celor infectati cu HIV si al bolnavilor de SIDA se apropie de 75.000, potrivit estimarilor Asociatiei Romana Anti-SIDA.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.