Treceți la conținutul principal

Dan Culcer. România și suveranitatea limitată

Dan Culcer. România și suveranitatea limitată

    1.    Ce anume se schimbă?
    2.    Ce va fi diferit după ce schimbarea propusă ia sfârșit?
    3.    Ce se păstrează neschimbat?
    4.    Cine și ce pierde în această schimbare?
Voi aveți răspunsuri, pentru afacerea voastră, pentru viața personală, pentru România? ne întreabă ziaristul Mihai Stănescu pe Vox Publica, într-un text clar și lucid : Cei patru stâlpi ai schimbării.


Un ziarist român, Mihai Stănescu, pune patru întrebări necesare pentru o analiză lucidă a posibilității schimbării. Dar ele trebuiau să fie puse candidaților la președinție, nu publicului cititor al platformei,Vox publica. Această platformă declarată ca fiind dedicată unor discuții libere, este, în realitate, o anexă, orientată pe baza unui program de demolare anti-Băsescu, a unui post de televiziune care nu mai informează ci combate, pe o bază politică subordonată scandalos unor interese private, electorale și desigur comerciale.
Situația creată în presa televizuală românească de după 1989, prin privatizare, în condițiile în care televiziunea publică nu are nici ea o independență asigurată în raport cu puterea politică la un moment dat, supune electoratul la cele mai nerușinate manipulări. Să ne amintim de rolul televiziunii înainte de alegerile din mai 1990 și de declarațiile mincinos echidistante ale slugoiului iliescian, acad. Răzvan Teodorescu, director al TVRL.
Nimic nu s-a schimbat, dimpotrivă manipularea este extinsă la toate nivelele. Și platforma Vox publica a postului de televiziune Realitatea TV este exemplul cel mai recent. Cititorii mesajelor, ai comentariilor politice peltice încep să vadă realitatea. Asta nu va duce la clarificarea opiniilor electoratului, corp social care se află parțial în afara razei de acțiune a acestor platforme de discuții.
Cei care încearcă să participe la construirea lucidității politice sunt puțini, fiindcă ziaristica practicată în România se ocupă de persoane și ignoră atât analiza principiilor cât mai ales analiza mijloacelor economice și politice de care oamenii politici români dispun realmente pentru a-și în deplini promisiunile. Nu e vorba doar de deturnarea politicii în favoarea unor interese minoritare, de grup, cât mai ales de precaritatea puterii politice, de anemia statului, de dependența acestuia de forțe și interese de grup extrateritoriale. Adică de lipsa de independență politică și economică a României de la 1848 încoace, trecând prin presiunile diplomatice și comerciale ale Congresului de la Berlin, prin ocupațiile militare succesive, inclusiv cea rusească, pîna la controlul economic al Uniunii Europene sau al FMI ? E ceva nou în asta sau așa a fost mereu? Se poate ieși din această stare de suveranitate limitată? Cum? Va trebui să recitim articolele economice ale lui Mircea Vulcănescu și mai ales discursul său de auto-apărare din cadrul rușinosului proces care i s-a intentat după 1944, pentru a vedea că, chiar în condițiile războiului și a unei ocupații militare nedeclarate, aceea nazistă, un patriot și un om competent poate face ceva pentru binele public. Deduc că multor oameni politici români de azi le lipsește vâna patriotică sau competența, poate amândouă.
Dan Culcer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!