Treceți la conținutul principal

Dan Culcer. România și suveranitatea limitată

Dan Culcer. România și suveranitatea limitată

    1.    Ce anume se schimbă?
    2.    Ce va fi diferit după ce schimbarea propusă ia sfârșit?
    3.    Ce se păstrează neschimbat?
    4.    Cine și ce pierde în această schimbare?
Voi aveți răspunsuri, pentru afacerea voastră, pentru viața personală, pentru România? ne întreabă ziaristul Mihai Stănescu pe Vox Publica, într-un text clar și lucid : Cei patru stâlpi ai schimbării.


Un ziarist român, Mihai Stănescu, pune patru întrebări necesare pentru o analiză lucidă a posibilității schimbării. Dar ele trebuiau să fie puse candidaților la președinție, nu publicului cititor al platformei,Vox publica. Această platformă declarată ca fiind dedicată unor discuții libere, este, în realitate, o anexă, orientată pe baza unui program de demolare anti-Băsescu, a unui post de televiziune care nu mai informează ci combate, pe o bază politică subordonată scandalos unor interese private, electorale și desigur comerciale.
Situația creată în presa televizuală românească de după 1989, prin privatizare, în condițiile în care televiziunea publică nu are nici ea o independență asigurată în raport cu puterea politică la un moment dat, supune electoratul la cele mai nerușinate manipulări. Să ne amintim de rolul televiziunii înainte de alegerile din mai 1990 și de declarațiile mincinos echidistante ale slugoiului iliescian, acad. Răzvan Teodorescu, director al TVRL.
Nimic nu s-a schimbat, dimpotrivă manipularea este extinsă la toate nivelele. Și platforma Vox publica a postului de televiziune Realitatea TV este exemplul cel mai recent. Cititorii mesajelor, ai comentariilor politice peltice încep să vadă realitatea. Asta nu va duce la clarificarea opiniilor electoratului, corp social care se află parțial în afara razei de acțiune a acestor platforme de discuții.
Cei care încearcă să participe la construirea lucidității politice sunt puțini, fiindcă ziaristica practicată în România se ocupă de persoane și ignoră atât analiza principiilor cât mai ales analiza mijloacelor economice și politice de care oamenii politici români dispun realmente pentru a-și în deplini promisiunile. Nu e vorba doar de deturnarea politicii în favoarea unor interese minoritare, de grup, cât mai ales de precaritatea puterii politice, de anemia statului, de dependența acestuia de forțe și interese de grup extrateritoriale. Adică de lipsa de independență politică și economică a României de la 1848 încoace, trecând prin presiunile diplomatice și comerciale ale Congresului de la Berlin, prin ocupațiile militare succesive, inclusiv cea rusească, pîna la controlul economic al Uniunii Europene sau al FMI ? E ceva nou în asta sau așa a fost mereu? Se poate ieși din această stare de suveranitate limitată? Cum? Va trebui să recitim articolele economice ale lui Mircea Vulcănescu și mai ales discursul său de auto-apărare din cadrul rușinosului proces care i s-a intentat după 1944, pentru a vedea că, chiar în condițiile războiului și a unei ocupații militare nedeclarate, aceea nazistă, un patriot și un om competent poate face ceva pentru binele public. Deduc că multor oameni politici români de azi le lipsește vâna patriotică sau competența, poate amândouă.
Dan Culcer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A trecut granita dintre România și Republica Moldova, gol pusca

A trecut granita dintre România și Republica Moldova, gol pusca   Politistii de frontiera botosaneni i-au intocmit dosar penal unui moldovean, care a trecut ilegal frontiera de stat in Romania, peste raul Prut. Pana aici nu este nimic neobisnuit, numai ca atunci cand a fost gasit de politistii de frontiera moldoveanul era complet dezbracat. Vineri, in jurul orelor 12.00, politistii de frontiera de la Sectorul Politiei de Frontiera Radauti Prut au fost informati ca pe raza localitatii Crasnaleuca se afla un barbat, de aproximativ 40 de ani, dezbracat complet, suspect ca ar fi trecut frontiera de stat dinspre Republica Moldova. Echipajul s-a deplasat la fata locului retinand persoana ducand-o la SPF Radauti Prut. Pe durata cercetarilor s-a constatat ca acesta se numeste Ghenadie S., are 39 de ani si este cetatean din Republica Moldova. Barbatul a declarat politistilor de frontiera ca a trecut ilegal frontiera de stat dintre Moldova si Roman...

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Din istoria revistei VATRA. O notă informativă din 1970

Răposatul nostru coleg de asociație profesională, Zeno Ghițulescu, a fost unul din numeroșii «sprjinitori» ai revistei Vatra. La cinci luni după această turnătorie, apărea primul număr al revistei. Dan Culcer, 1 iulie 2026 10.12.1970 COP IA T _ DU PA_ T EX T U L O RIGINAL 102/B.B. Sursă de încredere STRICT SECRET = N OTA I N F OR M ATIVA = ==================== In urmă cu cca. o săptămînă, sursa a discutat cu Dr.ZE N O GHITUL E SCU medic, care p intre altele a relatat următoarele : GUG A RO M UL US . DA N CULC E R și SIN M IHAI (profesor) alcătuie sc o gașcă separată, s înt dușmani ai regimului socialis t și sînt cu sentimente naționaliste, î ncercî nd . s ă acapareze f u n cțiile cheie în literatura j udețului .— Cî n dva și el a f ost î n a n t u ra j u l lor, d a r tocmai din aceste cauze și-a întrerupt relațiile cu ei.- Sursa d is c utî nd cu GUGA acesta a spus că el a organizat un cerc de traducători cu 12 membrii, care săptăm â nal se a...