Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

Prietenul Gavril Ședran reacționează la postarea mea privitoare la baloanele prea umflate și pleznite ale mereu mereu re-exportatei «avangarde» zise românești, cu Dada-Tristan Tzara în frunte. Reproduc mesajul cu acordul autorului. Voi adăuga în zilele următoare câteva precizări ultra-subiective referitoare la statutul scandalagiilor de la Zurich. «Dragă Dane, Probabil fără intervenția ta privitoare la Tzara nu aș fi deschis măcar cotidanul  „24 heures” din 30-31 ianuarie cu cele 3 pagini dedicate  centenarului  Cabaretului Voltaire din Zurich, unul între altele, centenar după centenar în neîntreruptul șir de aniversări  din programul automatului de împrăștiat ceață.  Dada-ul nu mă mai interesa încă din studenție. Radicalitate de magazin de mărunțișiri de și pentru băieți și fete de tați, bolșevisme de mucava. Am în vedere grupusculul bucureștean & company.  Cumintele și laboriosul Jean, dacă m-ar auzi, cu degetul ridicat și capul puțin...

Être ou Avoir, telle est la question (Qu'est-ce qui se cache, linguistiquement parlant, derrière les prétentions hégémoniques de l'anglais?)  Sursa https://www.academia.edu/1066742/%C3%8Atre_ou_Avoir_telle_est_la_question_Quest-ce_qui_se_cache_linguistiquement_parlant_derri%C3%A8re_les_pr%C3%A9tentions_h%C3%A9g%C3%A9moniques_de_langlais_

Notez, pro memoria, un articol, studiu, foarte important, în contextul agresiunii mercenarilor, propagandiștilor și ideologilor sub steag străin.Un articol care pare echilibrat dar e echilibristic. Gabriel ANDREESCU, Temele „legii antilegionare” din perspectiva eticii memoriei. E vorba oare de un comentariu echilibrat și necesar la efectele și defectele  Legii de amendare a O.U.G. nr. 31/2002? în Noua Revistă a Drepturilor Omului , 2015 Nr 4.

Pe cine supără Istoria Românilor!?! Acad. Dinu C. Giurescu Duminică, 07 Februarie 2016 20:35 Sursa http://www.art-emis.ro/jurnalistica/3356-pe-cine-supara-istoria-romanilor.html Trufia de a șterge trecutul din memoria oamenilor Elevii sunt invitaţi să-şi anunţe părinţii că, printr-o hotărâre plină de „patriotism” şi curaj, disciplina „Istorie” s-ar putea ca pe viitor să se numească „Educaţie cetăţenească”. Şi, uite aşa, ne-am întors victorioşi la epoca fericită când Roller coordona manualul „Istoria R.P.R.” - manual pentru învăţământul mediu. „Fericita” epocă în care tinerii erau îndreptaţi şi îndrumaţi printr-un manual unic, la reinventarea istoriei potrivit cu noile interpretări de sorginte marxistă. Mai este vreo diferenţă între atunci şi acum? Da, este, atunci era „Istoria Republicii Populare Române”, astăzi se numeşte „Istorie” - clasa a XII-a. Cu îndreptăţire ne întrebăm a cui istorie? „Istoria românilor” a dispărut ca disciplină în învăţământul licea...

http://playtv.fr/programme-tv/1396673/carnavals/ Azi documentarul transmis pe Arte la ora 19 mi-a dat proba că neamul românilor este strâns înrudit cu muntenii din Sardinia. Carnavalul lor este o replică a Călușarilor, sau invers, bineînțeles. Résumé Casting complet Diffusions Revoir en vidéo Regarder Carnavals en direct sur internet Au centre de la Sardaigne, dans l'enclave montagneuse de la Barbagia, le carnaval est l'occasion pour les villages d'Ottana et de Mamoiada d'ouvrir leurs portes aux curieux et de souder leurs communautés. Tandis que les hommes et les enfants préparent de grands bûchers, fabriquent les masques de bois et peaufinent les costumes célébrant leurs racines rurales, les femmes préparent des pâtisseries traditionnelles et ouvrent les maisons. Un mélange très particulier des générations qui forge l'identité de ces peuples ...

Domnul Michael FINKENTHAL îmi face onoarea de a mă cita în Observatorul cultura l, (http://www.observatorcultural.ro/articol/din-nou-despre-avangarda-romaneasca/#comment-113002 ) o revistă din București pe care o citesc adesea, cu o opinie despre opera lui Tristan Tzara, autor pe care îl calificam «provocator fără talent» și care merită să fie uitat. Acestei afirmații radicale, neargumentată în cadrul respectiv, i se opune argumentul său de autoritate : «Provocatorul fără talent a fost sărbătorit în Franţa, în 2015, printr-o expoziţie organizată la Strasbourg de către Serge Fauchereau, cel mai cunoscut specialist al avangardei franceze în secolul al XX-lea.» Ei și? Nu e desigur un argument în favoarea talentului lui Tristan Tzara ci doar un semn că inerțiile sunt ... inerte și au viață lungă. E normal ca un critic literar și teoretician ca Serge Fauchereau, care și-a dedicat viața acestei teme să dorească să o valorifice, valorizându-și opera. Așa cum, pe meleagurile noastre, o făcea ...

Nu-i lumină nicări (bis) Or murit tăţi oamenii (bis) Numai la mândruţa me (bis) Arde lampa ca şi-o ste C-o gândit c-oi me la ie Ş-atâta m-oi duce în noapte (bis) Până m-oi tâlni cu moarte (bis) Să mă puie-n copârşău (bis) La un loc cu Dumnezău (bis) Copârşeu cu scânduri ude (bis) Unde moartea nu pătrunde  Nici dragostea nu răspunde Copârşeu cu scânduri late Unde moartea nu străbate Nu-i lumină nicări (bis)... Să mă puie-n copârşău La un loc cu Dumnezău Copârşeu cu scânduri late Unde moartea nu străbate Copârşeu cu scânduri ude Unde moartea nu pătrunde La un cântec de Grigore Lese Nu-i lumină nicări Or murit toți oamenii Numa sus pe deal, la cruce La subsioara lui Cristos Urcă soare luminos.  Dan Culcer 4 ianuarie 2016