joi, 2 aprilie 2015

Un Comunicat al Consiliului Uniunii Scriitorilor din România din 30 martie 2015

Comunicat al Consiliului Uniunii Scriitorilor din România
Luni, 30 martie, Consiliul Uniunii Scriitorilor din România s-a reunit sub conducerea domnului preşedinte Nicolae Manolescu, în şedinţă lărgită.
Ordinea de zi a cuprins Raportul de activitate pe 2014, vicepreşedintelui Gabriel Chifu revenindu-i sarcina de a prezenta principalele proiecte derulate în perioada respectivă (vezi textul alăturat).
Doamna Stela Pahonţu, director economic, a prezentat situaţia patrimoniului U.S.R., doamna avocat Corina Popescu, situaţia proceselor în care este implicată Uniunea, domnul prim-vicepreşedinte, Varujan Vosganian, Raportul financiar pe 2014, situaţia colectării timbrului cultural şi destinaţia fondurilor respective, stadiul celor două legi, a timbrului cultural şi, respectiv, a finanţării revistelor literare, subliniind: „proiectul, rectificările şi execuţiile bugetare au fost prezentate anual, la termen, în Consiliul U.S.R.”.
Raportul Comisiei de Cenzori a fost prezentat de domnul Nicolae Corlat, preşedintele Comisiei, şi a dovedit că activitatea financiară a U.S.R. s-a desfăşurat în condiţiile Legii şi Statutului. Raportul a fost aprobat de Consiliu.

Ca urmare a solicitărilor formulate de un grup de membri ai U.S.R., autointitulat „de reformă”, domnul Mihai Zamfir a prezentat Decretul de înfiinţare a Uniunii Scriitorilor din 1949, iar doamna avocat Corina Popescu a nuanţat: Uniunea Scriitorilor din România a fost înfiinţată şi recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică prin Decretul nr. 267/1949 care, la art. 2, prevede că ”Uniunea Scriitorilor din Republica Populară Română funcţionează în conformitate cu statutul său”. Având în vedere aceste aspecte juridice, solicitările făcute în baza Ordonanţei 26/2000 nu se aplică la Uniunea Scriitorilor. De altfel, în Ordonanţa 26/2000, art. 85 precizează: „Persoanele juridice de utilitate publică – asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel – înfiinţate prin legi, ordonanţe, decrete-lege, hotărâri ale Guvernului sau prin orice alte acte de drept public nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe, ci rămân supuse reglementărilor speciale care stau la baza înfiinţării şi funcţionării lor.”. Potrivit Statutului, Raportul de activitate şi Raportul financiar sunt prezentate şi aprobate anual în şedinţa Consiliului.
Solicitările de schimbare a Statutului şi de convocare anuală a Adunării Generale, supuse la vot, au fost respinse de Consiliu.
În chestiunea acordării indemnizaţiilor de merit, domnul Gabriel Chifu a reamintit prevederile legii referitoare la acestea. Prin vot secret, s-au stabilit trei propuneri pentru indemnizaţia de merit.
Calendarul principalelor activităţi în 2015 continuă, firesc, proiectele din 2014, cu unele modificări de date (vezi site).
Se amână la o dată ulterioară decizia de continuare a contractului Cartea Românească-Polirom.
S-a propus ca deţinătorii unor funcţii de conducere din Uniunea Scriitorilor din România, din Filiale şi de la reviste, să fie exceptaţi de la diversele premii literare. Consiliul a considerat că o asemenea decizie ar încălca prevederile din Cap. 3, art. 7, alin. b) şi c) din Statut, referitoare la drepturile membrilor U.S.R.
S-au înregistrat demisia din Uniunea Scriitorilor a domnului Gabriel Liiceanu, demisia din Consiliu a doamnei Gabriela Adameşteanu şi demisiile din Comisia de Relaţii Externe a doamnelor Denisa Comănescu şi Ruxandra Cesereanu.
Din partea Comisiei de Monitorizare, Suspendare şi Excluderi, domnul Mircea Mihăieş a prezentat Consiliului o sesizare, în baza Cap. 3, art. 9, alin. b) din Statut, privind „atacuri concertate împotriva Uniunii Scriitorilor ca instituţie şi ale unora dintre membri săi”.
Domnul Nicolae Manolescu a analizat campania de denigrare a U.S.R. în ochii opiniei publice. „Informaţii incorecte lansate în spaţiul public au indus ideea că la Uniune lucrurile nu sunt în ordine; rapoartele prezentate de specialişti în cadrul sedinţei de Consiliu – un Consiliu normal în condiţii de anormalitate – dovedesc că U.S.R. funcţionează în limitele legalităţii şi ale eficienţei.”

Ca urmare a analizei, luând act de sesizarea Comisiei de Monitorizare, domnul Nicolae Manolescu a propus sancţionarea cu avertisment a unor membri U.S.R. care fac parte din organele de conducere ale instituţiei: Dan Mircea Cipariu (membru în Comitetul Director şi în Consiliu, preşedinte de Filială, co-autor al Statutului din 2013), Peter Sragher şi Rita Chirian (membri în Consiliu, preşedinţi de Filiale). Prin vot, sancţiunea de avertisment aplicată celor trei a intrat în vigoare.


Către membrii Consiliului Uniunii Scriitorilor din România
Pe marginea comunicatului din 30 martie 2015

Critica funcționării unei instituții colegiale de către membrii acesteia nu poate fi considerată denigrare. Cu atât mai mult cu cât tocmai lipsa de transparență a activității conducerii Uniunii este sursa criticilor. O astfel de opacitate e probată prin chiar comunicatul din 30 martie 2015. Consiliul Uniunii trebuie să informeze membrii Uniunii nu prin comunicate laconice și eliptice, ci prin transmiterea in extenso, publică sau directă, spre toți aceștia a documentelor privitoare la funcționare asociației noastre profesionale, documente la care toți membrii Uniunii au drept de acces. 
În concluzie, în calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Târgu Mureș, cu cotizația la zi, cer să mi se comunice integral și personal, la adresa mail dan.culcer@gmail.com, toate rapoartele citite în cadrul acestei ședințe lărgite. Solicitare nu e în baza  vreunei legi ci în baza principiului  colegialității și egalității, Uniunea nu este o piramidă unde șefii se află în vârf și nu discută cu membrii decât cu ocazia alegerilor. Cum știm că nu e vorba de acte secrete, nu văd nici un impediment ca ele să mi se pună la dispoziție. Numai după lectura lor pot cântâri legalitatea deciziilor și veridicitatea analizelor prezentate sub formă de raport. Amintesc că am mai solicitat documente de acest tip, că am mai adresat Consiliului Uniunii după 1990, diverse mesaje pe teme de interes colectiv, fără ca să mi se fi răspuns direct vreodată. 

joi 2 aprilie 2015
Dan Culcer


luni, 30 martie 2015

Întrebări pentru fostul președinte al Uniunii Scriitorilor din R.S.România, D. R. Popescu

Am postat pe Facebook, în cadrul grupului pentru reforma Uniunii Scriitorilor din Românai, câteva întrebări pentru fostul președinte al Uniunii Scriitorilor din R.S.România, D. R. Popescu

1. Vă amintiți conversația pe care ați avut-o cu ocazia numirii Dv ca președinte al USRSR? Ce înalt funcționar de partid v-a convocat? Ce indicații vi s-au dat, ce sarcini vi s-au trasat?
2. Convocarea statutară a Consiliului Uniunii a fost amânată mereu și mandatul Dv. a fost prelungit nestatutar. La ordin sau din propria Dv. inițiativă?
3. La data încheierii misiunii Dv. de partid, care erau fondurile de care dispunea Uniunea, deci și Fondul Literar?
4. Ca membru vechi al Uniunii Scriitorilor, ce părerea aveți despre modul în care instituția a fost condusă după încheierea mandatului Dv.?
5. Vă amintiți de ecoul povestirii Dv, Leul albastru, de retragerea revistei Luceafărul din chioșcurile de presă? În arhivele cenzurii acestei situații i s-au dedicat câteva zeci de pagini de critici, autocritici și analize. Ați avut de suferit personal de pe urma acestei situații? Ați avut o interdicție de semnătură? Sunteți mândru și mulțumit ca scriitor că ați scris și publicat această proză?
Se angajează cineva să le transmită celor aici pomeniți întrebările noastre colegiale? Dacă aș putea obține adresa mail a scriitorului D. R. Popescu, le pot transmite singur.
Dan Culcer

duminică, 29 martie 2015

Răspuns unui maghiar real, care se numește Józsa János

Józsa János ·  Kiemelt hozzászóló
Scrie : « udvarias pupincurist-ságok! A valóság? Na, az egészen más!»
Adică pe valahă : «pupincurisme politicoase! Realitatea ? Ei, aia e cu totul alta!»
Józsa János pare să fie ardelean. Fiindcă știe ce e un pupincurist. Nu știu dacă mă consideră pupincurist pe mine, fiindcă discut civilizat cu prietenul meu Cseke Gábor despre situații «arzătoare», sau îl consideră pupincurist pe Cseke Gábor fiindcă discută civilizat cu prietenul său român, Dan Culcer. Dar lămurirea validității aceste calificări devine secundară în raport cu chestiunea adevărului, a realității.
 Adevărul, după Józsa János, este altul. Ca orice deținător al adevărului absolut, Józsa János, nu catadicsește să-l împărtășească cu niște «pupincuriști» din ambele națiuni. De aceea am cosiderat că va trebui să fac primul pas și să-i propun lui Józsa János adevărul meu. Iată-l, așa cum l-am înscris pe situl publicației online http://www.maszol.ro/index.php/kisebbsegben/44826-kisebbsegben-ketten-egy-szigeten
Încep cu versiunea română. Dar firește adevărul meu a fost formulat în maghiară, ca să-l înțeleagă corect și Józsa János. 
« Lui Józsa János, cu prietenie
 Și care este adevărul/care este realitatea? Adevărul meu este următorul. Dan Culcer îl va omorî pe Cseke Gábor. Józsa János îl va omorî pe Dan Culcer. Și fiul lui Dan Culcer îl va omorî pe Józsa János sau pe fiul lui Józsa János? Sau invers. Putem începe cu Józsa János care îl va omorî pe fiul lui Dan Culcer. Fiindcă este convins că pământul acesta le aparține doar lor.Sinucidere. O sinucidere cu mâna altuia.Și toate acestea, pe această Insulă /Ardealul/. De unde nu există cale de ieșire. Iar după ce terenul va fi pustiit, alții vor veni [ca să-l ia în stăpânire].Duminică 29 martie 2015Dan Culcer
Am propus un adevăr, al meu, prin reducerea la absurd a orbirii Dlui 
Józsa János.
 Józsa Jánosnak, barátsággal.
És mi a valóság?? Az én valóságom a következő. Dan Culcer meg fogja ölni Cseke Gábort. Józsa János meg fogja ölni Dan Culcert. És Dan Culcer fia meg fogja ölni Józsa Jánost vagy Józsa János fiját? Vagy fordítva. Kezdhetjük Józsa Jánossal aki meg fogja ölni Dan Culcer fiát. Mert úgy gondoljak hogy az a föld csak az övék.Öngyilkoság. Öngyilkoság más kezével. És mind ez, ezen a szigeten. Ahonnan nincs kiút. Majd ha kiürül a tér, mások jöhetnek.Dan Culcer
Nu știu ce va înțelege Józsa János. Dar știu că are fii și nepoți. Ca și mine. Să nu ia asta ca amenințare. Nu voi organiza raptul sau uciderea celor din familia lui Józsa János. Dar s-ar putea ca printre români să se afle deținători de adevăr absolut, precum Józsa János. Iar aceștia s-ar putea să acționeze diderit. S-a mai întâmplat asta în ultima sută de ani. 
Scopul final al dialogului dintre Cseke și Culcer ar fi organizarea unei societăți în care să nu se mai întâmple așa ceva, pentru o coexistența normală, fără a ceda nimic din valorile noastre respective. Dar nu se pate accepta ideea că ne vom întoarce la Evulk Mediu și nici la septembrie 1940. 
Aș mai vrea să-i spun lui Józsa János că niciodată o etnie nu a fost un bloc compact, ci o comunitate stratificată social, de bogați, săraci și mijlocași. Să nu uite că interesele grofului nu pot fi aceleași cu interesele lui Józsa János. Doar dacă Józsa János face parte din familia grofului. Chair și atunci s-ar putea să existențe diferențe, fiindcă există rude bogate și rude sărace!
Acest schimb de mesaje are loc pe marginea textului realizat împreună de Cseke Gabor și Dan Culcer, la inițiativa lui Dan Culcer, în toamna trecută la Miercurea Ciuc/Csikszereda.
De unde Culcer a plecat spre București să continue cercetările sale în arhivele Securității, la CNSAS. Unde a studiat dosarele lui Miron Radu Paraschivescu, Nicolae Breban, Suto Andras, Beke Gyorgy, Nagy Pal etc.
Textul comentat de Józsa János este doar un fragment din foarte lunga noastră discuție, a cărei transcriere a fost realizată prin efortul prietenului Cseke Gabor. Eliminarea repetițiilor sau a excesului de oralități va continua.
Îi propun lui Józsa János să mediteze la ideea mea, așa cum am formulat-o de mai multe ori în ultimii ani. Ea are la bază dorința expresă de a lansa o discuție despre gestiunea divergențelor legitime. Dar îi atrag atenția că aceasta va trebui să se bazeze pe prezent și nu pe trecut. Orice revendicare care s-ar referi la drepturile istorice ale maghiarilor (de fapt ale magnaților și grofilor maghiari) nu poate duce nicăieri. Cum nici o referință la Mihai Viteazul sau la originea română a lui Matei Corvin nu poate fi pertinentă din partea mea sau a celor ca mine.

« Am propus, ceea ce pare o utopie : Statele Unite ale Europei Centrale și de Est.
Austria, Rusia, marile state din Europa occidentală nu au ce căuta alături de țările noastre mijlocii și mici, fiindcă ne vor strivi, ca de atâtea ori până acum. În schimb Polonia, Ungaria, țările fostei Jugosalvii, Țările Baltice, poate Ucraina și Belarus, Armenia, alte țări din Caucaz, Turcia sunt chemate să facă parte din această uniune a egalilor.
Pare utopie? Orice utopie devine realitate dacă în loc să ne căinăm și să zicem că nu se poate, punem în funcție toate mijloacele de persuasiune diplomatică, economică și intelectuală de care dispunem. Cineva ar trebui să înceapă. De ce nu România?
Singurul impediment real este că nu am reușit încă să aruncăm la gunoi această nouă clasă politică formată și susținută de dușmanii intereselor românești și central-est europene. 
Nu avem nevoie de statele mari. Avem tot ce ne trebuie ca să ne bazăm pe propriile noastre resurse și să le partajăm inteligent și cooperant cu celelalte țări de același calibru.»

Concluzia proprietarului de adevăr : 
Józsa János ·  Kiemelt hozzászóló
http://www.maszol.ro/index.php/kisebbsegben/44826-kisebbsegben-ketten-egy-szigeten

Hülyeség, bolond likból bolond szél fúj! A valóság? Hát ez az! Mi a valóság? Ki kéne menni az emberek közé, s nem a bunkerekből üzengetni!
Adică pe românește, fraza mea despre instaurarea vendetei dacă nu se află soluții inteligente, i se pare o :
« Idioțenie, din gaura/gura nebunului suflă vânt bolund (ca să folosesc un ardelenism).»
Evident, Józsa János știe împrăștia calificative și proverbe, dar nu pare capabil să producă argumente, nici măcar pentru susținerea propriilor adevăruri nedefinite, din lipsă de curaj. Fiindcă argumentația, care ne dezvălui intențiile și pretențiile, cere curaj. 

Domnul Józsa mă îndeamnă apoi să merg spre și printre oameni, să ies din bunker ca să aflu adevărul. Internetul nu e un bunker ci o agora. E chiar ceea ce fac deci, discutând cu dl. Jozsa, care mi se pare că face parte tocmai parte din această vastă, diversă, inegalitară și indefinită categorie. Foarte asemănătoare, greu de definit, cu sub-categoriile de maghiari sau români. Apartenența la aceste două sub-categorii e însă liberă, se face prin opțiune, după naștere, dar depinde și de presiunea mediului. Dacă nu admitem asta, cădem într-un rasism stupid și predestinare. Ca dovadă, toți cei care se numesc Nemeth sau Neamțu, de pildă, Olah sau Lohinsky, Lenghel sau Leahu. Mă opresc pentru moment aici. (dan culcer)