vineri, 13 februarie 2015

Editori, legi, autori. Cine cîștigă mai mult?

Primesc de la un editor comunicatul de mai jos. Nu știu cine a relansat chestiunea taxei de timbru cultural. Știu însă că practicile editorilor români, nu mă refer la Polirom, nu sunt deloc corecte. Am avut de-a face cu două edituri după 1990. Prima, Dacia, sub directoratul lui Vădanei, mi-a reeditat fără nici o consultare prelabilă, o traducere din Markovits Rodion, Garnizoana din Siberia. A fost nevoie de multe mailuri, telefoane și amenințări ca să obțin un vag onorariu pentru traducere. Editura a procedat în aciași maieră preluînd fără acordul meu prefața unei traduceri din Harms. Plata s-a făcut pâna la urmă la Paris, de la mână la mână, fără nici o formalitate contactuală. 
Opinia mea este că mai toate eidturile funcțioează la limita legalității, devrem ce tirajele nu sunt menționate în contracte, de pilăs, limita validității contractului nu e precizată. Autorii români sunt de multă vreme privați de onorarii sau drepturi de autor corecte și descendenții vor avea nevoie de multă rpbdare și de avocați specializați ca să-și apere drepturile de moștenire. Dacă se mai ia în considerare că gestiunea drepturile de autor a încăput pe mâna unei instituții cu fundații suspecte cum e Copyro, am făcut un scurt bilanț al situației. Nu știm ce vor cîștiga autorii din această lege, stim că prețurile cărților sunt excesiv de mari deja.
Dan Culcer

COMUNICAT DE PRESĂ

Ref: Proiectul de lege privind timbrul cultural

Am luat cunoștință cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaților privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu privește aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creșterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărților de beletristică, proiectul prevede o creștere de la 2% din prețul de vânzare al cărților la o valoare forfetară de 1 leu.

Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va crește de cinci ori. Pentru un preț mediu al cărților editate azi în România – de 20 lei –, creșterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru țigări și băuturi alcoolice, și un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creșteri medii de prețuri de cca 7-8% față de cele actuale.

Criza economica a redus drastic, cu 30-40%, piata de carte autohtona. Consumul de carte per capita in Romania e printre cele mai scazute, iar bibliotecile, inclusiv cele scolare – cu putine exceptii – au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achizitii. Cresterea unei taxe, si asa unice in UE, nu va face decat sa reduca si mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatura.

Chiar si pentru o cota de TVA redusa (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtatoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decat nivelul mediu european. Mentionam ca in multe tari preocupate de accesul cetatenilor lor la cultura, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3-6%).

Nu stim in ce masura cresterea taxei pentru cartile de literatura va sluji uniunilor de creatori, intrucat proiectul de le
ge nu reglementeaza modul de utilizare a sumelor colectate. Știm insa ca primii afectati de scumpire vor fi elevii, studentii si toti iubitorii de beletristica, in general. Inevitabil, cererea de carte va scadea odata cu suprataxarea, iar accesul la informatie si cultura – in masura in care este un drept constitutional – va fi si mai restrictionat. Solicitam, prin urmare, ca legiuitorul sa reanalizeze implicatiile unei asemenea legi si sa-si asume consecintele sociale pe care ea le genereaza, in cazul in care nivelul de taxare al cartilor va ramane cel prevazut de actualul proiect.

Cele mai bune ginduri,
Polirom & Cartea Romaneasca
Telefon & Fax: 0232-214.100
office@polirom.ro; www.polirom.ro; www.cartearomaneasca.ro
www.romanianwriters.ro, www.romanianwriters.eu, www.romanianwriters.com

duminică, 8 februarie 2015

Discurs pentru un Ardeal independent sau propagandă pentru Ungaria Mare?

duminică, 8 februarie 2015

Discurs pentru un Ardeal independent sau propagandă pentru Ungaria Mare?

A székely hadosztályra emlékezett a HVIM (2014-12-01) 

Mi se pare extraordinară credința acestui grup de agitatori și propagandiști în soluția politică a Ardealului independent. 
Dar, în eventualitatea că ar fi posibilă o astfel de soluție de guvernare, despre cum ar fi să fie asigurată independența nu se spune nimic. Acest mic detaliu de geopolitică nu pare să preocupe vorbitorul plin de importanța misiunii sale. 
Nostalgia Ungariei Mari subîntinde aceste vorbiri patetice. Cred că îl putem încredința pe junele vorbitor că măcar noi, cei care producem această sinteză pe un blog, nu suntem nici naivi, nici înfricoșați de o asemenea perspectivă. În primul rând fiindcă le vorbim limba și le cunoaștem cultura. Inclusiv cultura iredentă.
Din motive strict demografice, populația unui Ardeal independent este și rămâne majoritar românească. Ceea ce înseamnă că, prin regula majorității, conducerea Ardealului va fi majoritar românească. 
Crede cineva că interesele românilor ar fi aceleași cu ale maghiarilor, în acest caz improbabil în Ardeal? 
În ce mă privește, mă mir că nimeni nu vorbește de maghiarii săraci și de românii săraci, care sunt majoritari în Ardeal, ale căror interese nu coincid cu ale foștilor și noilor magnați care au reușit prin matrapazlâcuri juridice și ilegalitățu, complicități cu oligarhia și cleptocrația de la București, să se înstăpânească pe bunurile colective ale comunităților etnice locale.

Acest lucru va înceta când ne vom debarasa de cleptocrația româno-maghiaro-secuiască. Și vremea asta a venit.
Dan Culcer