marți, 13 mai 2014

Suntem complici fericiți ai procesului de «implementare» a propriei noastre mizerii morale și materiale

Suntem complici fericiți ai procesului de «implementare» a propriei noastre mizerii morale și materiale.
Am găsit pe Internet, pe situl ziarului Adevărul, în comentariul semnat Zizi, această frază istorică, care se aplică nu doar cetățenilor României ci tuturor cetățenilor Pământului (de Univers neștiind destule, nu știu dacă mai există alte planete unde să se fi inventat tembelizorul!)

HAI PROSTIME, BELEȘTE OCHII LA HANTENE SI FI FERICITĂ!


O sinteză excepțională a imbecilizării prin hipnotizarea cetățeanului cu ajutorul oglinzii. Ecranul televiziunii este oglinda fidelă a preocupărilor vizibile ale majorității din care facem parte. Numitorul comun. Preocupările invizibile, adică dificultatea de a trăi, viețile propriuzise, nu ajung să se vadă la Tembelizorul, unde cenzura a ajuns la un rafinament niciodată atins sub alte regimuri politice, acelea dictatoriale, «nedemocratice».

Pe vremuri cârteam contra cenzurii, acum ea se face cu acordul nostru, devreme ce nu doar că plătim redevența, abonamentul, dar ne smulgem bucuroși și zăpăciți trei-patru ore din viață pentru a ne lăsa prostiți și manipulați, furați și îndobitociți de manele, de seriale americane tipizate, de plăvărăgeala fără frâu și sens a experților și analiștilor politici, care întorc pe față și pe dos frazele agramate ale unor șpăgari, vânzători de țară, nebuni de legat, țepari, maneliști politici.*

Dan Culcer

* Mă refer la toți oamenii politici care s-au perindat de la 25 decembrie 1989 la conducerea treburilor românești. Ca să fiu clar, încep seria cu Ion Iliescu, Petre Roman, Stănculescu, Constantinescu, și las loc liber pentru orice parlamentar, senator, ministru, secretar de stat, de atunci și pînă acum. Chiar cei mai puțin imbecili dintre ei au dovedit la un moment dat un blocaj intelectual sau moral care nu poate fi scuzat. Iar despre electorat, ce să mai zic! Menținerea răului este responsabilitate noastră comună. Suntem complici fericiți ai procesului de «implementare» a propriei noastre mizerii morale și materiale.