Treceți la conținutul principal

Gestiunea pașnică și lucidă a divergențelor legitime

http://www.asymetria.org/admin.php?op=EditStory&sid=828
Gestiunea pașnică și lucidă a divergențelor legitime
Am ascultat ieri, pe France culture, post de radio câteodată foarte interesant, o dezbatere despre unificarea Germaniei. Unul din participanți, fost ministru de externe al Franței, excelent diplomat, om de o inteligență acută, apropiat de François Mitterand, fostul președinte al Franței, a utilizat o expresie de mare interes pentru analiza unor situații și evenimente actuale : gestiunea divergențelor legitime.


Sper că diplomația română va știi să realizeze această gestiune în
relațiile cu vecinii noștri din exterior și din interior. Cu Rusia, cu
Ucraina sau cu Ungaria, pentru a face publice pretențiile
acestor state față de România actuală, atunci când ele exprimă
divergențe legitime mascate de discursuri ilegitime dar legitimiste.Și
nu doar cu vecinii. Ci cu state unde trăiesc mulți foști cetățeni
români. De pildă cu statul Israel, pe tema gravă a găzduirii de către
acest stat al unor criminali din aparatul de represiune comunist, din
anii 45-55, emigranți care nu au fost niciodată cercetați pentru
faptele lor pe teritoriul românesc. Sau pe tema cercetării comparate a
datelor demografice de emigrare și imigrare din perioadă 1939-1965,
pentru a clarifica contribuția autorităților române la salvarea
populației de origine iudaică în timpul războiului ca și contribuția
demografică a României la stabilizarea și dezvoltarea economică a
statutului Israel, prin aflux de cadre de înaltă calificare produse de
învățământul din România. Teme de cercetare pentru oamenii de știință
din cele două țări care pot contribui la gestiunea pașnică și lucidă a
divergențelor legitime.



Dan Culcer

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.  
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe