joi, 4 aprilie 2013

«O eroare colectivă posedă germenii persistenței sale» , zice savantul Christian Morel în studiul său intitulat Les decisions absurdes, de sociologia erorilor radicale și persistente. (Gallimard, 2002, p. 251)
În capitolul Dinamica aberațiilor se afirmă :  « În procesul validării colective a aberației, credințele sau convingerile comune joacă un rol mai important decât mecanismele de putere. În procesul evoluției conflcituale a aberației e necesar ca un actor să dispună de o putere suficientă pentru a impune menținerea erorii.»
Afirmații evidente de care ne dăm seama după ce procesul pus în mișcare de deciziile absurde, care duce la catastrofă, s-a impus și a acționat fără a putea fi oprit sau deviat. În perioada recentă comunismul, nazismul sunt expresia unor erori radicale și persistente. Nazismul s-a bazat pe convingeri comune, comunismul a fost impus de către un grup care a captat și păstrat puterea după ce a manipulat starea conflictuală pre-existentă. Democrația electoralistă bazată pe liberalism și internaționalism unificator și uniformizator duce deasemnea la catastrofă. Ce ne mai rămâne altceva decât să mai amestecăm odată cărțile pentru o nouă partidă.

¿ Cine va câștiga, tot aceiași?