Treceți la conținutul principal

Balada Sfantului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu

Balada Sfantului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu

Balada martiriului lui Brâncoveanu și a coconilor săi 


Am pus aici această legătiură spre o baladă pe care am ascultat-o prima dată, azi, 9 iulie 2013. Mărtursesc public că am plâns. Să fie bătrânețea sau gândul la cei trei copii ai mei, duși cu mine spre lumea mare? Nu știu. Sau este doar frumusețea fără hotar al acestui cîntec fără timp. Dan Culcer

P.S. Dară comentariile sunt cutremurătoare, fiindcă sunt căutări în prezent ale sensului acestei credințe tari. Sensul există dar nu dăm de el.

«Atunci ca si acum plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei nu spun, nu fac nimic cand Romania sau romani de buna credinta sunt batjocoriti! Iar politicienii nostri ne vand ca niste sclavi din propria noastra voie pentru ca noi ii votam DEMOCRATIC ! Ce a construit MARELE BRANCOVEANU distrug acestia!»

«Dacă mai plâng și acum este că suntem doar umbre ale Sfinților Brâncoveni și ale Sfinților închisorilor, Sfinți care nu sunt cinstiți de neamul nostru așa cât ar trebui și dați mereu exemple tuturor când ne este greu, tuturor Românilor Creștin Ortodocși nu și vorbitorilor de limba Română ! O clipă să vă gândiți că Sfântul Constantin Brâncoveanu a considerat insulta să mai rămâna în viață dar să renunțe la Ortodoxie și să fie păgân ! Sfinților Brâncoveni, rugați-vă pentru noi Bunului Dumnezeu !»

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.