miercuri, 27 martie 2013


Partidul Popular Maghiar din Transilvania: Cea mai bună formă de regionalizare ar fi întoarcerea la fostele principate româneşti: Moldova,Transilvania şi Muntenia.

Ar putea fi evident și pentru orbi și idioți, adică pentru conducerea politică actuală a României, și sursă dogmatică pentru ideologia slugilor actuale și viitoare, faptul că programul strategic al «partidelor» etnice maghiare, de fapt organe de coordonare a mișcărilor iredentiste, în colaborare cu guvernul Ungariei, este dezmembrarea României. 

Idioții utili vor spune că regionalizarea se face în cadrul federalizării Europei, că Ungaria și ungurii ardeleni sunt europeni până în măduva oaselor și pro-occidentali, că nu există o forță militară amenințătoare la vest de Oradea, că deci nu este nici un pericol, că este naturală dezmembrarea statelor naționale, formulă politică desuetă în perspectiva marii entități superioare și protectoare care este Uniunea Europeană. Doar că se uită, ignoră sau ascunde față de opinia publică din România că toate acestea sunt minciuni și că unicul program politic care asigură coeziunea națiunii maghiare este anularea pactului trianonic și recâștigarea teritoriilor pierdute de Ungaria Mare. Că aceste teritorii erau și sunt locuite de alte națiuni și că în ele maghiarii au fost cuceritori minoritari, nu are importanță. Nu opun mitului maghiar dogma românească ci demografia ungurească care nu era secretă pe vremea monarhiei dualiste, când monarhia ungară nu se simțea în pericol și publica marea sa enciclopedie, unde toate cifrele arată situația demografică reală, românimea fiind majoritară în Ardeal, Banat, Maramureș. 
E vorba deci de un mit de folosință internă pe care Ungaria l-a vrut transformat în program politic după 1919. Pentru asta toate mijloacele sunt bune. Se contează până și pe ignoranța majorității populației României și pe incultura istorică și politică a celor care ne conduc de două decenii, pentru a strecura astfel de idei perverse de un iredentism mascat dar vizibil pentru orice privire lucidă și cultivată. 
Că Revista 22 susține un astfel de program nu mai e de mirare, fiindcă face parte din programul său de intoxicare cu discursuri antinaționale a păturii de cititori derutați și disponibili. Faptul că știrea Mediafax este dată fără comentarii, este o dovadă în plus.

De multă vreme aveam intenția de a mă adresa celor câțiva prieteni sau amici maghiari, cunoscuți pe «baricade» sau bănci anti-totalitare, pentru a-i întreba dacă evoluția opiniei publice maghiare nu-i neliniștește. Tăcerea lor față de toate fenomenele expresiei violente a rasismului din Ungaria sau din Ardeal, față de manifestările iredentiste din ce în ce mai vizibile și extinse nu doar că mă îngrijorează, dar mă convinge că presiunea mitului și a comunității de destin este prea mare pentru ca mulți dintre acești intelectuali, despre care altfel știu că nu sunt decât niște naționaliști normali, neiubitori de excese și pacifiști,să mai aibă forța de a reacționa prin delimitări tranșante. Unii sunt prea bătrâni. Eu însumi simt presiunea comunității mele și devin din ce în ce mai radical naționalist, revoltat față de incapacitatea guvernanților români de a rezista la presiunea globalizării, de a rezolva criza economică și de a prezerva astfel independența și integritatea țării pe care o conduc altfel spre prăpastie.
Apropierea unor inși ca mine, naționaliști, adică patrioți normali, de mișcările românești actuale obsedate de ordine și forță, marcate de idealuri de militarizare a societății civile, similare cu cele maghiare din Ungaria și din Ardeal, de care mă despart toate rezervele mentale și morale acumulate din tinerețe până acum, este un semn că partenariatele de odinioară nu mai sunt valabile. 
Am încercat să semnalez aceste falii și alunecări de teren, propunând soluții probabil utopice pentru alții, plauzibile și organice pentru mine. Prietenul Cseke mi-a tradus mesajele în maghiară. Dar lipsa de comentarii, de reacție, deși textele au fost expuse în locuri vizibile în termeni de comunicare, o interpretez simplu. Puținii maghiari care sunt eventual de acord cu mine nu au curajul să facă public acordul lor, ceilalalți sunt atît de convinși de adevărul lor încât prezența unor mesaje de tipul celor emise de mine le indică doar prezența unei mărunte falii în discursul dominant al globalizării. Ei ignoră prezența unui singular partener de discuție care îi cunoaște, deci nu poate fi păcălit, care nu e dispus să negocieze nimic în termeni teritoriali, ci doar în termeni politici.
Data viitoare mă voi adresa probabil nominal prietenilor și foștilor mei amici, provocîndu-i la o reacție clară. Nu se mai poate aștepta.
Dan Culcer

Ultimele stiri | Revista 22 Editie online 27.03.2013
27.03.2013
Partidul Popular Maghiar din Transilvania: Cea mai bună formă de regionalizare ar fi întoarcerea la fostele principate româneşti: Moldova,Transilvania şi Muntenia

48 vizualizari | 1 comentariu
Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) propune, ca formă de regionalizare, o împărţire în trei regiuni istorice mari - fostele principate Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, divizate în 14 regiuni integrate, a afirmat, marţi, preşedintele formaţiunii, Toro T. Tibor, informează MEDIAFAX.


Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă la Miercurea Ciuc, că grupul de lucru al partidului, coordonat de Szilagyi Ferenc, lector la Universitatea Partium din Oradea, a elaborat o concepţie care se bazează în primul rând pe marile regiuni istorice, fostele principate Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, în cadrul acestora urmând să se înfiinţeze regiuni mai mici, eficiente şi fezabile, care pot fi şi regiuni de dezvoltare şi regiuni administrativ-teritoriale, centrate pe marile aglomerări urbane.
"În Transilvania, de exemplu, ne-am gândit la şase regiuni, începând cu Banatul, cu centrul regional la TimişoaraPartium, centrat pe Oradea, Transilvania de Nord cu centrul pe capitala Transilvaniei, la Cluj, Transilvania de Sud cu centrul regional la Sibiu şi rămâne Ţinutul Secuiesc centrat pe Târgu Mureş, centrul tradiţional al său. Mai rămâne o mare aglomeraţie urbană, în jurul municipiului Braşov, care are toate condiţiile să primească un statut special în această construcţie", a explicat Toro T. Tibor.

Potrivit propunerii PPMT, Ţara Românească ar urma să includă regiunile Oltenia,Muntenia de SusMuntenia de Jos, Dobrogea şi zona metropolitană Bucureşti, iar fosta regiune istorică Moldova ar cuprinde Moldova de JosMoldova de SusBucovinaşi marea aglomerare urbană la Gura Dunării - Galaţi şi Brăila - care prin proiectul "Dimitrie Cantemir" poate deveni, conform proiectului de regionalizare propus de PPMT, "motorul de dezvoltare în regiune".

Grupul de lucru al PPMT care a elaborat propunerea de regionalizare consideră că este nevoie în continuare de judeţe, dar graniţele acestora ar trebui revizuite, în paralel cu "crearea de noi judeţe şi desemnarea noilor reşedinţe ale acestora".
"Judeţele încă nu şi-au terminat misiunea istorică, deocamdată judeţele au o anumită identitate politică, chiar şi locală, dar nu sub acea forma sub care au fost încropite în 1968 de reforma lui Ceauşescu. Cred că acum avem posibilitatea de a face acele corecţii prin care judeţele să devină într-adevăr nişte subregiuni care ajută şi care nu împiedică dezvoltarea", a spus preşedintele PPMT.
Un exemplu îl constiuie "recomandarea" grupului de lucru al PPMT potrivit căreia judeţul Maramureş nu ar trebui să fie menţinut în forma actuală, partea vestică a acestuia, inclusiv municipiul Baia Mare, urmând să fie integrată în regiunea Partium, partea Maramureşului isoric alipindu-se judeţului Cluj, "cu care are legătură de cale ferată".

Întrebat ce şanse are proiectul de regionalizare propus de PPMT, Toro T. Tibor a afirmat că are mai multe "instrumente" pentru a impune acestă reformă.
"Nu suntem partid parlamentar, deci nu avem acele mijloace pe care le are un partid parlamentar, dar, deşi poate pentru unii e paradoxal, principalul nostru aliat poate fi UDMR, care are monopolul reprezentării parlamentare a comunităţii maghiare actualmente, şi ceea ce mă face să fiu relativ optimist este faptul că aceste concepţii, ale noastre şi ale UDMR, nu sunt foarte departe", a declarat Toro.
El a detaliat că aceste două formaţiuni maghiare se gândesc la o regiune administrativă şi de dezvoltare Ţinutul Secuiesc şi ca zona Partium să aibă un statut special, spunând că PPMT şi UDMR au o serie de puncte comune ca să formeze o concepţie pe care Uniunea ar putea să o folosească "în luptele de la Bucureşti", prin lupte înţelegând "acele aranjamente care sunt caracteristice politicii româneşti".

Liderul PPMT a susţinut că în politică "se fac şi se desfac coaliţii de la o zi la alta" şi că nu poate fi exclusă posibilitatea ca, în cazul destrămării USL, premierul Victor Ponta să realizeze o nouă majoritate "chiar cu ajutorul UDMR", aspect care ar conferi "suficiente mijloace pentru a impune anumite principii şi considerente în această reformă".

Toro T. Tibor a adăugat că PPMT mai are "o armă", şi anume forţa comunităţii, care a dovedit în 10 martie, la mitingul pentru autonomie de la Târgu Mureş, că se poate afirma ca actor politic, atunci când clasa politică "nu-şi face treaba".
"UDMR, cu toate că are monopolul reprezentării parlamentare, că este principala forţă politică a comunităţii maghiare, că a câştigat concursul maghiar în mod covârşitor, cu toate acestea nu a reuşit să împiedice o asemenea manifestare, deşi a încercat, n-a reuşit să demobilizeze. Comunitatea are o forţă deosebită şi orice partid politic sau formaţiune politică trebuie să ţină seama de forţa comunităţii", a spus el.
Potrivit sursei citate, al treilea instrument pe PPMT îl va utiliza în încercarea de a-şi impune punctul de vedere îl constituie relaţiile internaţionale.
"Şi din acest punct de vedere, 10 martie a arătat că există o solidaritate în întreaga lume pentru aceste tendinţe autonomiste ale noastre, pentru acest proiect autonomist al nostru şi asta i-a făcut pe factorii decizionali din Europa şi de la Bucureşti să se gândească în mod serios că poate avem noi dreptate şi să ne ia în considerare atunci când iau decizii", a conchis Toro T. Tibor.
Sursa: MEDIAFAX
Cuvinte cheie: regionalizarePPMTMoldovaMunteniaTransilvania

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu