Post scriptum la o manipulare
Săptămâna premergătoare comemorării dramaticelor evenimente din 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureş s-a transformat într-un prilej pentru diverşi nechemaţi, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, să-şi dea cu părerea şi, ceea ce e mai rău, de continuarea unui şir de mizerabile manipulări, interne şi internaţionale, care de două decenii urmăresc culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a întâmplat atunci.
Abia vineri, 19 martie - câteodată coincidenţele pot fi uluitoare -, am intrat în posesia unui document care, coroborat cu declaraţiile unor martori, arată indubitabil că drama petrecută în urmă cu două decenii la Tîrgu-Mureş a fost minuţios premeditată. Ea a fost gândită cel puţin ca prilej de lansare a unui război de imagine împotriva României, dacă nu şi ca o acţiune de schimbare a statutului Transilvaniei.
Povestea este simplă şi scurtă: în urmă cu câteva zile, hazardul a făcut să mă întâlnesc cu cineva care la vremea aceea era recepţioner la "Grand" - hotelul în faţa căruia au avut loc ciocnirile interetnice violente de la 20 martie. Este vorba de doamna Rodica Sabău-Pop care mi-a relatat că la data de 19 martie 1990 era de serviciu şi că pe la ora 14-15 a sosit la hotel un bărbat de naţionalitate irlandeză care a cerut să fie cazat pentru o zi, într-o cameră cât mai sus, cu vedere spre stradă. A fost cazat la etajul 7 şi a insistat să plătească în avans. Dna Sabău-Pop îşi aminteşte perfect de aceste amănunte pentru că irlandezul, al cărui nume nu l-a reţinut, a plătit echivalentul în lei al tarifului cu mărci vest-germane iar ea s-a enervat pentru că nu avea să-i dea restul în valută şi a trebuit să apeleze la bişniţarii care îşi făceau veacul în faţa hotelului.
După ce şi-a dus bagajele în cameră, irlandezul a coborât la recepţie şi a cerut cheia uşii de la terasa de la etajul 11 al hotelului explicându-i că el este reporter de televiziune. Faptul a surprins-o oarecum, dar i-a dat cheia după ce a consemnat acest fapt în registrul hotelului.
Trebuie remarcat că toate aceste lucruri se petreceau în după-amiaza zilei de 19 martie, cu exact 24 de ore înainte de ciocnirile violente care urmau să aibă loc în faţa hotelului a doua zi.
Inima a început să-mi galopeze. Am rugat-o pe dna Sabău-Pop să facă rost de registrul hotelului din luna martie 1990. S-a uitat la mine cu milă şi mi-a explicat că, după atâta timp, probabil nu mai există. Am insistat şi după ce a scotocit câteva zile, vineri m-a anunţat că l-a găsit. Când m-am uitat la pagina cu data de 19 martie am avut un şoc: la camera 709 figura scris cu pix roşu numele Honeyford Gary Lawon din Irlanda! în colţul din stânga jos al paginii registrului am găsit şi nota făcută de recepţioneră: Cheia pentru 709. De la terasa XI (Marcel). La acea vreme, Marcel Mija era recepţionerul-şef de la "Grand"...
Am căutat imediat pe Google şi am găsit că Gary Honeyford era reporter tv pentru postul Sky News, corespondentul acestuia pentru Irlanda de Nord. Una dintre fotografiile de pe Internet îl arată transmiţând de la Belfast, localitate de tragică reputaţie pentru conflictul etnic care o macină.
Retrospectiv, concluzia se impune de la sine. Faptul că ceruse o cameră cât mai sus, cu vedere spre centru, că plătise în avans pentru o singură zi (am găsit şi numărul chitanţei, 594), că inspectase terasa de sus a hotelui: reporterul de la Sky News venise la un "pont". Cel care i-l vânduse ştia precis că a doua zi în acel loc avea să se întâmple ceva. Ceea ce avea să întâmple arată clar că cel ce îi vânduse pontul nu era român şi nici prieten al României, din simplul motiv că imaginile care au fost înregistrate de reporterul TV numai în favorabile României nu erau!
Pe data de 20 martie, pe la ora 18 au avut loc "evenimentele din Tîrgu-Mureş"! Eu care eram reporterul TVRL am filmat pe peliculă de pe pervazul camerei 504, atât confruntarea cât şi maltratarea acelui nefericit în pulover verde. Irlandezul a înregistrat drama pe casetă video, de pe terasa de sus a hotelului. Acele scene atroce, în care "ungurul" Mihăilă Cofar a fost pur şi simplu linşat, au făcut înconjurul lumii şi au fost copios folosite împotriva României, ţară locuită de barbari sîngeroşi.
Degeaba am demonstrat peste două zile într-un reportaj anchetă adevărata identitate a lui Mihăilă Cofar, nefericitul ţăran de pe valea Gurghiului, venit aiurea la Tîrgu-Mureş, răul fusese făcut.
Urmăriţi reportajul pe YouTube
Restul poveştii a fost spusă de colegul Mihai Mincan: Regizorul documentarului "Vecini răi" în care "ungurul" Mihai Cofariu era bătut cu bestialitatede români, la 20 martie 1990 la Târgu-Mureş, a recunoscut că filmul a fost finanţat de un producător maghiar şi că nu a avut niciun punct de vedere din tabăra românilor. Peter Swain a dezvăluit că pentru filmul său despre Târgu-Mureş, din martie 1990, a fost plătit de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg. Acesta a furnizat imagini şi indicaţii. Gary Honeyford nu a fost decât o simplă unealtă, un "mijloc de producţie", a cărui muncă a fost vândută lui Chanel 4, care a făcut treaba murdară.
Manipularea a pregătit calea războiului de imagine împotriva Românie cunoscut sub titlul "Pogromul de la Târgu Mureş".
Abia vineri, 19 martie - câteodată coincidenţele pot fi uluitoare -, am intrat în posesia unui document care, coroborat cu declaraţiile unor martori, arată indubitabil că drama petrecută în urmă cu două decenii la Tîrgu-Mureş a fost minuţios premeditată. Ea a fost gândită cel puţin ca prilej de lansare a unui război de imagine împotriva României, dacă nu şi ca o acţiune de schimbare a statutului Transilvaniei.
Povestea este simplă şi scurtă: în urmă cu câteva zile, hazardul a făcut să mă întâlnesc cu cineva care la vremea aceea era recepţioner la "Grand" - hotelul în faţa căruia au avut loc ciocnirile interetnice violente de la 20 martie. Este vorba de doamna Rodica Sabău-Pop care mi-a relatat că la data de 19 martie 1990 era de serviciu şi că pe la ora 14-15 a sosit la hotel un bărbat de naţionalitate irlandeză care a cerut să fie cazat pentru o zi, într-o cameră cât mai sus, cu vedere spre stradă. A fost cazat la etajul 7 şi a insistat să plătească în avans. Dna Sabău-Pop îşi aminteşte perfect de aceste amănunte pentru că irlandezul, al cărui nume nu l-a reţinut, a plătit echivalentul în lei al tarifului cu mărci vest-germane iar ea s-a enervat pentru că nu avea să-i dea restul în valută şi a trebuit să apeleze la bişniţarii care îşi făceau veacul în faţa hotelului.
După ce şi-a dus bagajele în cameră, irlandezul a coborât la recepţie şi a cerut cheia uşii de la terasa de la etajul 11 al hotelului explicându-i că el este reporter de televiziune. Faptul a surprins-o oarecum, dar i-a dat cheia după ce a consemnat acest fapt în registrul hotelului.Trebuie remarcat că toate aceste lucruri se petreceau în după-amiaza zilei de 19 martie, cu exact 24 de ore înainte de ciocnirile violente care urmau să aibă loc în faţa hotelului a doua zi.
Inima a început să-mi galopeze. Am rugat-o pe dna Sabău-Pop să facă rost de registrul hotelului din luna martie 1990. S-a uitat la mine cu milă şi mi-a explicat că, după atâta timp, probabil nu mai există. Am insistat şi după ce a scotocit câteva zile, vineri m-a anunţat că l-a găsit. Când m-am uitat la pagina cu data de 19 martie am avut un şoc: la camera 709 figura scris cu pix roşu numele Honeyford Gary Lawon din Irlanda! în colţul din stânga jos al paginii registrului am găsit şi nota făcută de recepţioneră: Cheia pentru 709. De la terasa XI (Marcel). La acea vreme, Marcel Mija era recepţionerul-şef de la "Grand"...
Am căutat imediat pe Google şi am găsit că Gary Honeyford era reporter tv pentru postul Sky News, corespondentul acestuia pentru Irlanda de Nord. Una dintre fotografiile de pe Internet îl arată transmiţând de la Belfast, localitate de tragică reputaţie pentru conflictul etnic care o macină.Retrospectiv, concluzia se impune de la sine. Faptul că ceruse o cameră cât mai sus, cu vedere spre centru, că plătise în avans pentru o singură zi (am găsit şi numărul chitanţei, 594), că inspectase terasa de sus a hotelui: reporterul de la Sky News venise la un "pont". Cel care i-l vânduse ştia precis că a doua zi în acel loc avea să se întâmple ceva. Ceea ce avea să întâmple arată clar că cel ce îi vânduse pontul nu era român şi nici prieten al României, din simplul motiv că imaginile care au fost înregistrate de reporterul TV numai în favorabile României nu erau!
Pe data de 20 martie, pe la ora 18 au avut loc "evenimentele din Tîrgu-Mureş"! Eu care eram reporterul TVRL am filmat pe peliculă de pe pervazul camerei 504, atât confruntarea cât şi maltratarea acelui nefericit în pulover verde. Irlandezul a înregistrat drama pe casetă video, de pe terasa de sus a hotelului. Acele scene atroce, în care "ungurul" Mihăilă Cofar a fost pur şi simplu linşat, au făcut înconjurul lumii şi au fost copios folosite împotriva României, ţară locuită de barbari sîngeroşi.
Degeaba am demonstrat peste două zile într-un reportaj anchetă adevărata identitate a lui Mihăilă Cofar, nefericitul ţăran de pe valea Gurghiului, venit aiurea la Tîrgu-Mureş, răul fusese făcut.
Urmăriţi reportajul pe YouTube
Restul poveştii a fost spusă de colegul Mihai Mincan: Regizorul documentarului "Vecini răi" în care "ungurul" Mihai Cofariu era bătut cu bestialitatede români, la 20 martie 1990 la Târgu-Mureş, a recunoscut că filmul a fost finanţat de un producător maghiar şi că nu a avut niciun punct de vedere din tabăra românilor. Peter Swain a dezvăluit că pentru filmul său despre Târgu-Mureş, din martie 1990, a fost plătit de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg. Acesta a furnizat imagini şi indicaţii. Gary Honeyford nu a fost decât o simplă unealtă, un "mijloc de producţie", a cărui muncă a fost vândută lui Chanel 4, care a făcut treaba murdară.
Manipularea a pregătit calea războiului de imagine împotriva Românie cunoscut sub titlul "Pogromul de la Târgu Mureş".
14. @ion
de d.d.rujan. | 24/03/2010 11:55:28
Se vede clar ca propaganda antiromaneasca sustinuta si dirijata de la Budapesta,ramane in continuare o "tinta".O dovedesti chiar d-ta,d-le Janos/Ion,care vorbesti despre un ziarist corect ,cum este D. Suciu.De unde aceasta magarie ca tvr a vrut sa "se scape" de el?Dorin Suciu a fost membru in Consiliul de administratie al tvr pina prin 2005-2006.Surprinzatoare este si "suspiciunea" jenanta a d.lui dan culcer.Parca air fi ruda cu d.na col. Culcer...
13. copy/paste
de bib | 22/03/2010 19:50:59
***patrasconiu***/?p=5463
sau : h t t p : // p a t r a s c o n i u . r o / ? p=5463
.... eliminand spatiile
sau : h t t p : // p a t r a s c o n i u . r o / ? p=5463
.... eliminand spatiile
12. VISUL UNEI NOPTI DE IARNA
de HAIDUCUL | 22/03/2010 14:49:09
Buletinul Medical al lui Traian Băsescu
În noaptea de sîmbătă spre duminică, în jurul orelor 3,30, Băsescu s-a trezit din somn cu o mare uscăciune a gurii şi a gîtului. I-a alertat pe medicii de la SPP, care dorm la uşa lui. Aceştia i-au făcut un examen de laringe (au luat probe cu o spatulă, un fel de linguriţă, vîrîtă pe gît). După 2 ore au avut şi rezultatul, pe care, de altfel, îl ştiau: cancerul s-a extins şi la laringe. Totuşi, l-au minţit pe bolnav, zicîndu-i să nu mai bea rece, că i s-au inflamat amigdalele. I-au administrat nişte picături răcoritoare (mentolate), care i-au mai degajat căile respiratorii, dar au băgat şi un somnifer, fără să-i spună.
În dimineaţa zilei de duminică, Băsescu s-a trezit cu o teribilă durere între gît şi ureche. "Parcă aş avea oreion" - a zis pacientul. De fapt, i se inflamaseră ganglionii limfatici. Şi a mai spus ceva, care i-a speriat pe cei prezenţi: "Hă-hă, cred că n-o să mor, că dacă mor, şi de-acolo mă scol!". Oamenii din preajmă au relatat că, în viaţa lor, n-au mai văzut atîta răutate la o fiinţă umană. "E clar, nu mai judecă" - a spus un ofiţer SPP. De altfel, medicii de la SPP sînt traşi de limbă, zi de zi, de Adriean Videanu şi Radu Berceanu, cu privire la starea exactă a bolii lui Băsescu. "Cînd se agravează?" - întreabă cei doi, în sensul "Cînd intră în agonie?".
În noaptea de sîmbătă spre duminică, în jurul orelor 3,30, Băsescu s-a trezit din somn cu o mare uscăciune a gurii şi a gîtului. I-a alertat pe medicii de la SPP, care dorm la uşa lui. Aceştia i-au făcut un examen de laringe (au luat probe cu o spatulă, un fel de linguriţă, vîrîtă pe gît). După 2 ore au avut şi rezultatul, pe care, de altfel, îl ştiau: cancerul s-a extins şi la laringe. Totuşi, l-au minţit pe bolnav, zicîndu-i să nu mai bea rece, că i s-au inflamat amigdalele. I-au administrat nişte picături răcoritoare (mentolate), care i-au mai degajat căile respiratorii, dar au băgat şi un somnifer, fără să-i spună.
În dimineaţa zilei de duminică, Băsescu s-a trezit cu o teribilă durere între gît şi ureche. "Parcă aş avea oreion" - a zis pacientul. De fapt, i se inflamaseră ganglionii limfatici. Şi a mai spus ceva, care i-a speriat pe cei prezenţi: "Hă-hă, cred că n-o să mor, că dacă mor, şi de-acolo mă scol!". Oamenii din preajmă au relatat că, în viaţa lor, n-au mai văzut atîta răutate la o fiinţă umană. "E clar, nu mai judecă" - a spus un ofiţer SPP. De altfel, medicii de la SPP sînt traşi de limbă, zi de zi, de Adriean Videanu şi Radu Berceanu, cu privire la starea exactă a bolii lui Băsescu. "Cînd se agravează?" - întreabă cei doi, în sensul "Cînd intră în agonie?".
11. Întrebare @ Dan Culcer
de Dorin Suciu | 22/03/2010 14:29:35
Stimate domn, nu prea înțeleg de care fapt mă acuzați. Ca ziarist, mi-ar fi plăcut să descopăr documentul mai devreme, era mai relevant, acum e aproape tardiv și mă simt foarte frustrat. Dna Sabău-Pop, fostă recepționeră la hotel Grand mi-a povestit chestiunea cu irlandezul la începutul săptămânii trecute. Există martori care au asistat la discuție, persoane cărora le-a povestit întâmplarea și în martie anul trecut, ca pe un fapt divers. Eu am „percutat” pentru că sunt jurnalist, și, mai mult, am filmat pe peliculă la 20 martie din fereastra camerei 5o4 în care locuia ziaristul Gabriel Huideș de la „Opinia” din Iași. Cred că el mi-a relatat că în hotel există un reporter irlandez care locuiește la două etaje deasupra. Telefonul dlui Huideș este 0744 777 100.
Revenind, am rugat-o pe dna Sabău-Pop să apeleze la fostele colege și să caute în arhiva hotelului registrul cu cazări din acea perioadă. Doamnele respective sunt martori. Hotelul a fost închis, mai puțin restaurantul, pentru că cei care l-au cumpărat nu au avut bani să-l renoveze. Ceea ce pentru ei a fost un ghinion, pentru mine a fost un noroc: în acest fel arhiva nu a fost „epurată” de registrele mai vechi de 10 ani.
Numele irlandezului a fost scris cu roșu din motive pragmatic/contabile. La acea vreme, cetățenii străini plăteau mult mai mult decât cei români. Cam de 10 ori. Aș fi putut scana documentul în alb/negru, dar mi s-a părut corect să-l scanez conform originalului.
Articolul nu a mai fost publicat niciodată. A fost scris în mare grabă duminică, a fost transmis prin mail la închiderea ediției, dl Valentin Zaschievici, responsabilul de ediție, poate să confirme, de asta nici n-a fost publicat în ediția tipărită și de asta are o serie de neglijențe stilistice. De asta am transcris greșit numărul chitanței: 594 în loc de 564. Numărul camerei este 709 și nu a fost schimbat. Alte întrebări?
Revenind, am rugat-o pe dna Sabău-Pop să apeleze la fostele colege și să caute în arhiva hotelului registrul cu cazări din acea perioadă. Doamnele respective sunt martori. Hotelul a fost închis, mai puțin restaurantul, pentru că cei care l-au cumpărat nu au avut bani să-l renoveze. Ceea ce pentru ei a fost un ghinion, pentru mine a fost un noroc: în acest fel arhiva nu a fost „epurată” de registrele mai vechi de 10 ani.
Numele irlandezului a fost scris cu roșu din motive pragmatic/contabile. La acea vreme, cetățenii străini plăteau mult mai mult decât cei români. Cam de 10 ori. Aș fi putut scana documentul în alb/negru, dar mi s-a părut corect să-l scanez conform originalului.
Articolul nu a mai fost publicat niciodată. A fost scris în mare grabă duminică, a fost transmis prin mail la închiderea ediției, dl Valentin Zaschievici, responsabilul de ediție, poate să confirme, de asta nici n-a fost publicat în ediția tipărită și de asta are o serie de neglijențe stilistice. De asta am transcris greșit numărul chitanței: 594 în loc de 564. Numărul camerei este 709 și nu a fost schimbat. Alte întrebări?
10. Dorin Suciu si adevarul...
de Ion | 22/03/2010 14:16:07
Dorin Suciu minte cu nerusinare..asta a facut si cat timp a fost corespondent TVR de la Tg Mures apoi de la Budapesta. (pana ce tvr a scapat de el prin 1997) Evenimentele de la Tg Mures nu au inceput pe data de 20 martie. Ci pe 16 martie. Pe 19 martie in piata respectiva in fata hotelului Grand erau manifestatii antimaghiare cu particicparea taranilor adusi din valea Gurghiului,cei care mai tarziu au vandalizat centrul orasului, au atacat sediul UDMR si altor partide PNTCD, PNL, si le-au batut foarte multi maghiari...si cautau pe Bolyai.
Un operator si un redactor profesionist normal ca cauta un loc cu vedere cat mai buna asupra unei zone unde sa intimpla ceva..si acolo pe data de 19 erau deja scandaluri.
Asa ca Dorin Sucuiu ca un securist foarte bun si care a facut treaba ar trebui sa taca. Cum si cei de la TVR "Libera" la vremea respectiva in frunte cu megaredactorul ceausit Cornelius Rosianu au incitat spiritele fara sa spune macar 5% din adevar. Singurul care la vremea respectiva a facut ceva a fost Radio Tg Mures atat sectia maghiara cat si ce romana cu mijloacele existente incerca calmarea spiritelor. Cinste lor si dupa 20 de ani.
Un operator si un redactor profesionist normal ca cauta un loc cu vedere cat mai buna asupra unei zone unde sa intimpla ceva..si acolo pe data de 19 erau deja scandaluri.
Asa ca Dorin Sucuiu ca un securist foarte bun si care a facut treaba ar trebui sa taca. Cum si cei de la TVR "Libera" la vremea respectiva in frunte cu megaredactorul ceausit Cornelius Rosianu au incitat spiritele fara sa spune macar 5% din adevar. Singurul care la vremea respectiva a facut ceva a fost Radio Tg Mures atat sectia maghiara cat si ce romana cu mijloacele existente incerca calmarea spiritelor. Cinste lor si dupa 20 de ani.
9. articol pentru Vadim...
de antiromanul Sebica Vonicescu | 22/03/2010 13:47:22
...eventual scris de Vadim si cativa(daca mai strange cateva sute, nu mii!!) ca el!Neinteresant..,suntem milioane rusinati ca suntem romani, dar nasterea nu ti-o alegi!!
8. @ Dan Culcer
de Receptioner | 22/03/2010 12:38:11
Numele irlandezului e trecut cu rosu pt ca asa erau inregistrati cetatenii straini in acea vreme.La receptie existau doua registre in care se inregistrau clientii: unul pt zile cu sot si unul pt zile fara sot.In timp ce registrul zilei respective se afla la receptie, celalalt se afla la militie pt a fi verificati in evidente toti cei sositi in localitate in ziua respectiva.Cei cu rosu erau semnalati organelor de securitate.
7. Tg. Mures
de Georgeta | 22/03/2010 08:05:22
Dece nu se cere desecretizarea documentelor privind evenimentele dela Tg. Mures? Findca in nemernicia lui ocupantul scaunului dela Cotroceni ii tine pe unguri la guvernare.
6. Independentii=CODOSII LUI BASESCU
de LICA | 21/03/2010 23:25:06
Marian Sîrbu (poreclit Falconetti), are sarcină de la muribundul Traian Băsescu să alipească PRM-ul (dar fără Vadim!) la Grupul Dezertorilor, zis "Vulturul"... Acum 4 zile, fostul salahor şi sindicalist Marian Sîrbu a vorbit cu Traian Băsescu. Ce credeţi că i-a zis Mortul viu, din lada goală, de sub scara fără trepte? "Am încredere totală în tine, să-i iei lui Vadim tot!". Planul acestor golani e ăsta: PRM să fie alipit la gaşca ţiganului smucit Gabriel Oprea, dar fără Vadim (?!).
În ideea asta, ziaristul B.T. Iacob (care primeşte bani, de mulţi ani, de la Mafie), va publica o dezinformare, pe Infonews, pentru a băga zîzanie în PRM. Nici o şansă. E interesant răspunsul pe care Falconetti i l-a dat lui Pazvante Chiorul: "Staţi liniştit, cînd
v-am dezamăgit eu?".
În ideea asta, ziaristul B.T. Iacob (care primeşte bani, de mulţi ani, de la Mafie), va publica o dezinformare, pe Infonews, pentru a băga zîzanie în PRM. Nici o şansă. E interesant răspunsul pe care Falconetti i l-a dat lui Pazvante Chiorul: "Staţi liniştit, cînd
v-am dezamăgit eu?".
5. Intrebare
de Dan Culcer | 21/03/2010 20:52:54
De unde a apărut acest document acum. Hotelul Grand este închis de vrei 15 ani. De ce numele e scris cu alta culoare? De ce sa-a schimbat numarul camerei? Cine pastrase arhivele si unde, de pica la tanc. Sau articolul a fost deja publicat la vremea respectiva?? Unde? Redacția a pus aceste întrebari lui Dorin Suciu??
Comentarii
Trimiteți un comentariu